Romania

1,5 milioane de euro îngropate în pădure la Ciric

Dacă s-ar face un top naţional al celor mai inutile investiţii cu bani europeni, telescaunul de la Iaşi ar ocupa cu siguranţă un loc pe podium. Amenajat în zona de agrement Ciric, telescaunul, care parcurge o zonă de doar 363 metri, şi doar printre copaci, nu mai funcţionează de doi ani. Pentru realizarea obiectivului, ce era prezentat în 2013 ca o veritabilă atracţie, au fost cheltuiţi aproape 1,5 milioane euro. Pe perioada celor patru ani de funcţionare (2013 - 2016), încasările totale au fost derizorii, de doar 10.600 euro. Calculând la preţul unui bilet, rezultă că telescaunul a fost folosit de mai puţin de 10.000 de persoane, în toată perioada lui de funcţionare.

Proiectul are o istorie tumultuoasă: de la erori de proiectare, la defecţiuni încă din primele zile de funcţionare, şi până la scoaterea lui definitivă din funcţiune. Acum, nici măcar paznici nu mai are.

Ce ar fi de făcut cu Telescaunul de la Ci­ric, abandonat de doi ani fără a mai avea acum nici măcar pază? Oficialii Primăriei Iaşi spun că au un plan pentru a relansa investiţia, inclusiv cu o eventuală extindere peste lacul Ciric. Dar astfel de declaraţii au mai fost făcute de-a lungul timpului, şi nu şi-au găsit un corespondent în realitate.

Telescaunul se află pe malul drept al lacului şi parcurge o distanţă prin pădure, fără nimic spectaculos în afara frecventelor gunoaie, între strada Moara de Vânt şi şoseaua Ciric. În noiembrie 2018, proiectul va ieşi din perioada de sustenabilitate, iar autorităţile ieşene spun că vor anunţa atunci un plan pentru a pune din nou în funcţiune instalaţia.

Amenajarea telescau­nului a făcut parte dintr-un proiect mai mare, de modernizare a zonei de agrement Ciric, ce a avut o valoare totală de aproape 12 milioane euro. Proiectul a fost implementat pe axa destinată turismului din Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, iar fondurile nerambursabile au reprezentat jumătate din această sumă. La Ciric a fost realizat un complex care cu­prinde piscine, locuri de plajă, pontoane, debarcadere, o zonă de căţarare, parcări, drumuri de acces, terenuri de sport şi zone de picnic. Pentru implementarea proiectului au fost desfrişate 6,6 ha de pădure, Primăria plantând în compensare o su­prafaţă de 37 ha în altă zonă a oraşului. Modernizarea zonei Ciric a fost primul proiect implementat de Primăria Iaşi cu fonduri nerambursabile, după aderarea la Uniunea Europeană.

Proiect făcut pe genunchi şi modificat în timpul lucrărilor

Lucrările la complexul Ciric au început în februarie 2011, dar instalaţia pentru te­lescaun a fost montată abia în 2012. Pro­bleme s-au ivit încă de la început: prin proiect s-a prevăzut un spaţiu (culoar) de 7,5 metri, dar firma care a livrat instalaţia (compania austriacă Leitner) a informat municipalitatea că spaţiul necesar pentru telescaun este de 15 metri. Primăria a scos rapid din joben o soluţie pentru a nu creşte suprafaţa de pădure ce urma să fie defri­şată, conform avizelor primite: a renunţat la câteva alei pietonale prin pădure, astfel încât să poată fi tăiaţi mai mulţi copaci din zona telescaunului.

O altă problemă de proiectare a vizat faptul că traseul stabilit, deşi foarte scurt, nu era în linie dreaptă şi, tot la cererea furnizorului, traseul a fost modificat. Toate aceste probleme au dus la întârzierea construirii telescaunului. În martie 2012 a fost primit ultimul aviz de mediu ce a permis municipalităţii să defri­şeze pădurea şi să înceapă efectiv montarea instalaţiei. În amenajarea telescaunului au fost implicate mai multe firme. Lucrările de infrastructură au fost făcute de antreprenorul general al proiectului (Iasicon SA), telescaunul a fost livrat de o companie austriacă (Leitner), echipamentele de traseu aerian au fost furnizate de Blue Wind SRL, iar mentenanţa a căzut în sarcina societăţii clujene Acomin. În mod normal, lucrările trebuiau finalizate în iunie 2012, dar termenul a fost prelungit de mai multe ori, inaugurarea având loc în luna mai 2013, chiar de Ziua Muncii. Lucrările la telescaun au întâmpinat noi probleme în tot acest timp, inclusiv imposibilitatea de a racorda instalaţia la energie electrică: racordul a trebuit să fie mutat la circa 700 metri faţă de branşamentul prevăzut în proiect. 

Telescaunul s-a stricat la numai 4 zile după inaugurare

Inaugurarea din mai 2013 a fost făcută cu mult fast de autorităţile locale, chiar dacă lucrările pentru modernizarea zonei de agrement Ciric nu erau întru totul finalizate, fiind făcute doar recepţii parţiale. Sute de ieşeni au participat la eveniment, iar principala atracţie a fost telescaunul, fiind în prima zi gratis. Însă dezamăgirea a fost imediată: traseul de 360 metri (371 pe lungimea coardei) era parcurs în 6 minute şi 11 secunde, iar singurul peisaj ce putea fi admirat consta în copacii din dreapta şi din stânga. Ieşeni intervievaţi atunci de presă precizau la unison faptul că traseul telescaunului trebuia prevăzut peste lacul Ciric, astfel încât să existe totuşi o utilitate, cel puţin din punctul de vedere al peisajului. După doar 4 zile de funcţionare au reapărut problemele la proiect: instalaţia s-a blocat timp de o oră, şi mai multe persoane au rămas în aer până ce telescaunul a fost re­pus în mişcare. Primăria a montat garduri de fier pentru a bloca accesul ieşenilor la instalaţie, iar telescaunul a intrat în revizie tehnică.

Actualul primar al Iaşului, Mihai Chirica, viceprimar la acea vreme, declara că eroarea a apărut la sistemul de frânare, problemă remediată atunci de specialişti. Deşi a funcţionat pe tot parcursul sezonului estival din 2013, încasările la telescaun au fost de doar 10.825 lei, în condiţiile în care un bilet costa 8 lei pentru un adult şi 5 lei pentru copii. Mai în glumă, mai în serios, cu aceşti bani, Primăria abia a putut să-şi „amortizeze“ plata cursurilor de calificare pentru un mecanic trolist (9.834 lei), cursuri finanţate prin proiect. În anii următori, încasările au fost, de asemenea, derizorii: 15.139 lei (2014), 9.128 lei (2015) şi 11.738 lei (2016). La încasările ridicole a contribuit din plin şi faptul că telescaunul a fost mai mereu în revizie tehnică, întrucât au apărut în permanenţă probleme la diverse piese care asigurau funcţionarea instalaţiei. De exemplu, în 2015, revizia a ţinut mai bine de o lună în plin sezon estival. Din 2017, s-a pus lacătul, în aşteptarea încheierii „perioadei de sustenabilitate“. Cel mai probabil, costurile de întreţinere şi plata angajaţilor depăşeau cu mult nivelul încasărilor, astfel că telescaunul a fost pus în conservare.

Fostul primar al Iaşului: Nu se vede utilitatea la telescaun

Încă de la inaugurare, telescaunul a fă­cut obiectul unor polemici politice. În septembrie 2013, un consilier local din opo­ziţie afirma în plen că va face toate demersurile pentru ca telescaunul să fie inclus în Guiness Book „ca fiind cel mai stupid şi scurt traseu din lume“. Sub asaltul constant al criticilor şi al încasărilor mai mult decât modeste, autorităţile ieşene au recunoscut, într-un final, că investiţia în telescaun nu a fost una dintre care şi-a dovedit utilitatea. Amintim că au fost cheltuiţi 6,4 milioane lei.

„Recunosc că, da, este o investiţie care nu-şi arată roadele astăzi, dar e posibil ca, în viitor, să-şi arate roadele. Poate că astăzi nici eu nu pot să explic foarte bine această investiţie, că nu se vede utilitatea foarte clar“, declara, în noiembrie 2014, fostul primar al Iaşului, Gheorghe Nichita.

La circa o săptămână după această decla­raţie, Primăria a încercat să mai atenueze din critici, vorbind despre o etapă a doua a proiectului, respectiv extinderea telescau­nului peste lacul Ciric. Mihai Chirica ofe­rea atunci asigurări că telescaunul a fost gândit încă de la început pentru o astfel de extindere. Nici mai mult, nici mai puţin, planul expus de municipalitate implica fonduri private.

„Va depinde foarte mult şi de atractivitatea pentru sectorul privat“, afirma Chirica.

Acum, actualul primar al Iaşului precizează că, după ce proiectul de la Ciric va ieşi din perioada de sustenabilitate, telescaunul nu va rămâne nefolosit, iar Primăria îl va introduce într-o „abordare mult mai economică“, fără a oferi date concrete în acest sens.

Proiectul de modernizare a zonei de agrement Ciric a avut o valoare de 46,6 milioane lei şi a fost finanţat prin intermediul axei prioritare 5 din cadrul Programului Operaţional Regio­nal 2007 - 2013. În implementarea proiectului au fost semnate 24 de contracte, în condiţiile în care au fost cel puţin 10 firme beneficiare. Contractul de execuţie a lucrărilor a fost încheiat cu o asociere de firme condusă de un constructor local, Iasicon SA.

Nu mai puţin de 6 acte adiţionale

Contractul a fost modificat prin şase acte adiţionale în perioada octombrie 2013 - noiembrie 2014, valoarea totală fiind de circa 40 milioane lei. Alte peste 6 milioane lei au fost cheltuite pentru consultanţă, pro­iectare, asistenţă tehnică, dirigenţie de şan­tier, publicitate, audit, achiziţie de echipamente, documentaţia cadastrală, precum şi pentru documentaţia şi taxă de avizare pentru scoaterea din circuit a pădurii defrişate. Prin proiect s-au amenajat piscine, locuri de plajă, debarcadere, zone de căţărare, telescaunul, zone de picnic, 7 parcări pentru autoturisme (650 de locuri), o parcare cu 6 locuri pentru autocare şi două pentru biciclete, şase terenuri de tenis pe suprafaţă de zgură, un teren de minifotbal cu iarbă artificială şi un pavilion acoperit pentru tenis de masă.

Proiectul a avut şi unele corecţii financiare impuse de autoritatea de management, trei la număr, iar toate au făcut referire la contractul de lucrări. Valoarea cumulată a acestora a ajuns la circa două mi­lioane de lei (inclusiv TVA), şi au fost aplicate pentru nepublicarea în jurnalul european a unei erate privind modificarea condiţiilor pe parcursul producerii de achiziţie pu­blică, utilizarea în mod nejustificat a procedurii de negociere cu o singură sursă fără publicarea unui anunţ prealabil şi introducerea de condiţii restrictive în procedura de cerere de oferte.

Nu în ultimul rând, demn de menţionat este că procurorii DNA, de la structura centrală, au deschis, în anul 2013, o anchetă cu privire la modul în care Primăria Iaşi a implementat şase proiecte europene, iar unul dintre acestea este cel privind modernizarea zonei de agrement Ciric. Ancheta DNA încă nu este finalizată, potrivit ultimelor informaţii puse la dispoziţie de către procurori în prima jumătate a acestui an, la solicitarea „Ziarului de Iaşi“. Din 2013, anchetatorii au solicitat, de mai multe ori de la Primăria Iaşi, documentaţii aferente celor şase proiecte europene, inclusiv modernizarea zonei Ciric.

1 mai 2013: Inaugurare cu mare fast

Grupaj realizat de Alex ANDREI

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio.

Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

Football news:

Pogba cut a fist on his head, a symbol of the Black Lives Matter movement
Liverpool are ready to offer Tiago a 4-year contract with a salary of 8 million euros
Jose Mourinho: if Tottenham do not get into the top 6, it will not be the end of the world
Hazard will miss the match with athletic
Juventus are Interested in Jacko
Micah Richards: Arsenal need to keep the Forward. It can attract other top players
York on Keane's criticism of De Gea and Maguire: Roy himself was not perfect when he played. He should be more restrained