logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo
star Bookmark: Tag Tag Tag Tag Tag
Romania

CCR le spulbera sperantele lui Dragnea si Mazare: Nu exista conflict referitor la completurile de 3 judecatori

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a stabilit, miercuri, ca nu exista conflict juridic intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in privinta constituirii completurilor de judecata, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Pe Liviu Dragnea l-ar fi vizat direct aceasta speta a completurilor de 3, pentru ca primise o condamnare cu executare la completul de 3 de la Inalta Curte in faza de fond a procesului.

Daca s-ar fi dat decizia CCR inainte sa primeasca sentinta definitiva de la completul de 5, cazul s-ar fi rejudecat. O hotarare CCR de constatare a unui conflict juridic ar fi putut fi, insa, folosita pentru a initia o noua cerere de revizuire.

Un beneficiar direct al unei decizii CCR favorabile ar fi fost Radu Mazare, condamnat definitiv de un astfel de complet de 3 judecatori.

Iata explicatia: Scapa Mazare cu ajutorul CCR? Inalta Curte cere respingerea sesizarii facute de Melescanu in cazul completurilor de 3 judecatori

Solicitarea lui Melescanu

Pe 7 noiembrie 2019, Teodor Melescanu a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte in privinta constituirii completurilor de judecata.

"Inca din anul 2018, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in privinta legalitatii constituirii unor completuri la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai exact, completurile de 5 judecatori abilitate prin lege sa judece inaltii demnitari ai statului.

Cu aceasta ocazie, Curtea a aratat cu valoare de principiu si in acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) si art. 126 alin. 4 din Constitutia Romaniei ca regulile privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti, in general, si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in special, sunt de domeniul legii organice.

Altfel spus, doar Parlamentul Romaniei, prin lege organica, poate stabili organizarea si functionarea instantelor de judecata, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecata. Aceasta, deoarece, intr-un stat de drept european si democratic, Justitia se infaptuieste numai prin lege si in numele legii", explica atunci Melescanu.



In opinia sa, "daca in privinta completurilor de 5 judecatori, Curtea Constitutionala a stabilit ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Regulamentul de organizare si functionare administrativa pe care l-a adoptat, a adaugat in mod nepermis la lege, in privinta completurilor de 3 judecatori, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite in mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai inalta instanta de judecata a tarii, cea care ar fi trebuit sa fie un exemplu de respectare a legii".

"Acest lucru a fost semnalat la inceput de unele instante din tara care au admis exceptiile de neconstitutionalitate ale unor justitiabili, sesizand Curtea Constitutionala cu aceasta problema.

In acelasi sens, Avocatul Poporului a dat curs numeroaselor sesizari venite din partea cetatenilor si a sesizat, la randul sau, Curtea Constitutionala, in legatura cu problema constituirii completurilor de 3 judecatori.

Prin urmare, era de datoria mea, ca presedinte al Senatului, Camera decizionala in procedura parlamentara a adoptarii legii organice privind organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art.75 alin.1 si alin.3 din Constitutia Romaniei, sa sesizez Curtea in legatura cu acest conflict juridic de natura constitutionala", spunea Melescanu.

Inalta Curte: Nu exista conflict

Instanta suprema sustinea, in punctul de vedere transmis CCR, ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si ICCJ, iar presedintele Senatului, Teodor Melescanu, a reclamat la CCR o eventuala culpa a legiuitorului.

Reprezentantii instantei supreme aratau ca, prin dispozitiile art. 29 alin. (1) lit. a) si f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, in mod explicit, Colegiul de conducere al Inaltei Curti sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare administrativa al institutiei si sa exercite atributiile prevazute in acest act normativ cu caracter administrativ.

De asemenea, in cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numarul de judecatori care formeaza completurile de la Sectia penala, iar organizarea executarii Legii 304/2004 impunea stabilirea, prin acte subsecvente, a modalitatilor concrete de formare nominala a completurilor de judecata, preciza Inalta Curte.

Citeste si: O decizie CCR de neconstitutionalitate a completurilor de 3 judecatori ar bloca activitatea Inaltei Curti

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.


Themes
ICO