logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo
star Bookmark: Tag Tag Tag Tag Tag
Romania

​Financial report Evo Morales a demisionat. Partidul de extremă dreaptă îşi dublează locurile în Parlament. Merkel îndeamnă Europa să-și apere valorile

Financial Times: Evo Morales a demisionat de la conducerea Braziliei ● La Stampa: Spania, din nou la urne. Partidul de extremă dreaptă îşi dublează locurile în Parlament ● Le Temps: Angela Merkel îndeamnă Europa să-și apere valorile.

Evo Morales a demisionat în funcția de președinte al Boliviei după aproape 14 ani la putere, ca urmare a presiunilor venite inclusiv din partea șefului forțelor armate. „Îmi dau demisia”, a spus domnul Morales într-un discurs televizat transmis din regiunea Coca Chapare din centrul Boliviei. „Vreau să vă spun fraților și surorilor că lupta nu se încheie aici. Vom continua această luptă pentru egalitate, pentru pace. "

Williams Kaliman, comandantul principal al forțelor armate boliviene, îl îndemnase să demisioneze „pentru binele Boliviei”. Mai mulți miniștri, vicepreședintele și oficialii apropiați domnului Morales demisionaseră și ei duminică după-amiază.

La începutul zilei, domnul Morales a fost de acord cu convocarea de noi alegeri generale, după ce Organizaţia Statelor Americane (OEA) a recomandat repetarea scrutinului care l-a dat câştigător la 20 octombrie. OEA, care a monitorizat alegerile, a cerut ca rezultatele să fie anulate.

Bolivia trece printr-o perioadă de agitaţie după ce proteste masive împotriva preşedintelui Morales au paralizat ţara. Unităţile de poliţie din oraşele boliviene Sucre (sud-est), Santa Cruz (est) şi Cochabamba (centru) s-au răsculat vineri, refuzând să îi asculte pe comandanţii lor care le ordonau să reprime manifestaţiile opoziţiei care protestează de trei săptămâni faţă de realegerea preşedintelui Evo Morales.

Cel mai longeviv președinte din America Latină a susținut că l-a învind în alegeri pe Carlos Mesa la 20 octombrie, însă Organizația Statelor Americane a denumit acest rezultat ca fiind „statistic improbabil” și a cerut noi alegeri după ce Opoziția a acuzat o fraudă electorală.

Nu este clar cine este conduce acum națiunea, când vor fi organizate noi alegeri și nici dacă transferul de putere va funcționa cu succes. Domnul Mesa a cerut ca Adunarea Națională să fie de acord cu un nou calendar electoral.

Presiunile asupra d-lui Morales au crescut vineri după ce forțele de poliție s-au alăturat protestatarilor. Sâmbătă, dl Kaliman a spus că „nu vom intra niciodată într-o confruntare cu populația”, referindu-se la protestatarii anti-Morales.

Primul președinte indigen al Boliviei a obținut trei mandate prezidențiale și a schimbat Constituția boliviană. El și-a pierdut legitimitatea de când a a decis să ignore rezultatele unui referendum național privitor la dreptul președintelui la un al patrulea mandat.

Susținătorii lui îl văd în continuare ca fiind omul care a reușit să țină unită o țară cicatrizată de rasism și sărăcie. Sub conducerea sa, rata sărăciei s-a redus aproape la jumătate, în timp ce produsul intern brut al Boliviei a crescut de 4 ori ca urmare a exporturilor de gaze și minerale.


Partidul de extremă dreaptă din Spania Vox şi-a dublat numărul de parlamentari în urma alegerilor naționale anticipate de duminică, care arată un Parlament extrem de fragmentat, potrivit unui raport aproape final cu mai mult de 95% din voturi numărate, potrivit Reuters.

Socialiștii primului-ministru, Pedro Sanchez, care sperau ca alegerile parlamentare repetate pentru a patra oara în ultimii patru ani le vor întări majoritatea din Parlament, a terminat primul, dar cu mai puține locuri decât în ​​scrutinul precedent din aprilie.

Cifrele au indicat un impas legislativ, nici partidele de stânga și nici cele de dreapta nereuşind să obţină o majoritate.

Cu peste 95% din voturi numărate, Partidul Popular conservator (PP) a ocupat locul al doilea și Vox al treilea.

Rezultatul cel mai probabil pare a fi un guvern socialist minoritar. Întrebarea mai importantă ar fi cine ar putea fi aliații săi și cât poate dura un astfel de guvern într-un Parlament foarte fragmentat.

Un nou scrutin electoral în Spania, al patrulea rând de alegeri generale din ultimii patru ani. Dar încă nu este clar dacă rezultatul votului celor 37 de milioane de alegători chemați la urne va reuși să pună capăt impasului politic ce blochează țara, unde principalele partide par a fi incapabile să ajungă la un acord. Sondajele indică încă o dată ca primă forță politică Partidul Socialist (PSOE) al premierului Pedro Sanchez, care însă nu va avea majoritate absolută. Dar rebeliunea din Catalonia a reușit să tragă în sus procentele formațiunii de extremă dreapta Vox, care poate deveni al treilea partid din Spania.

Sanchez a câștigat alegerile din 28 aprilie, ajungând în frunte cu 123 de locuri, un rezultat important, dar sub pragul de majoritate de 176 deputați. Premier ad interim, după ce căderea guvernului său minoritar a dus la alegeri, liderul socialist nu a reușit să formeze un nou guvern, în ciuda succesului electoral. Negocierile cu stânga radicală - partidul antisistem Podemos al lui Pablo Iglesias - s-au împotmolit în acuze reciproce, în timp ce liberalii de la Ciudadanos, acum poziționați la dreapta eșichierului, nu au dorit să susțină executivul din Parlament. La jumătatea lunii septembrie, când regele a fost constrâns să convoace noi alegeri, Sanchez a impus o campanie țintită să ceară o majoritate clară pentru a duce înainte un guvern stabil. Dar nu totul a mers conform prevederilor.

Pe 14 octombrie, condamnarea cu pedepse de până la 13 ani de închisoare pentru noii lideri independentiști catalani a reaprins tensiunea în Catalonia cu o săptămână de proteste violente care au răscolit regiunea și au devastat Barcelona. Durata protestului secesionist a descurajat linia de dialog a lui Sanchez, în timp ce poliția a fost acuzată că a intervenit în mod excesiv. Nici măcar promisiunea menținută de a muta rămășițele pământești ale fostului dictator Francisco Franco din impunătorul mausoleu din Valle de los Caidos într-un simplu cimitir nu pare să fi reușit să crească consensul în jurul liderului socialist.

Criza catalană a crescut popularitatea Vox, partidul de extremă dreapta al lui Santiago Abascal, intrat pentru prima dată în Parlament în luna aprilie. Atunci rezultatul a fost inferior așteptărilor, dar acum sondajele indică că s-ar putea ajunge la 15%, un salt de cinci puncte, devenind al treilea partid al țării.
Conform legii spaniole, sondajele pot fi publicate cel târziu cu o săptămână înaintea votului, dar datele intrate în posesia partidelor semnalează faptul că formațiunea suveranistă a continuat să crească.

«Ascensiunea Vox a călcat pe nervi marile partide», titra El Pais în chiar ziua în care Abascal a reușit să unească 6.000 de persoane la un miting la Valencia, în timp ce liderului Partidului Popular, Pablo Casado, abia a reunit 1600 de persoane în același oraș.
Suveranist, antimigrație, eurosceptic și machist, Abascal a făcut o campanie electorală cu date dubioase și contestate, cum ar fi informația că 70% din violurile în grup din Spania sunt comise de străini. Dar chiar dacă 1.600 de oameni de știință au semnat un manifest, acuzându-l că răspândește date false și manipulate, retorica sa a prins la un segment tot mai mare de electorat, sătul de partidele tradiționale. Media ultimelor sondaje acordă 27, 4% din voturi socialiștilor, cu 120-123 locuri, în cădere față de aprilie (28,7%, adică 123 locuri). Partidul Popular se situează pe locul al doilea, cu 21,6% și 92-95 locuri, în creștere față de alegerile din aprilie, când a obținut 16,7% și 66 locuri (RADOR)


Sâmbătă, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, cancelarul a amintit că modelul democrației liberale este din ce în ce mai mult pus sub semul întrebării. Ea s-a distanțat de aprecierile lui Emmanuel Macron despre NATO

Cancelarul german, Angela Merkel, a îndemnat Europa să-și apere valorile fundamentale ca “democrația și libertatea” față de contestările tot mai mari, sâmbătă, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a căderii Zidului Berlinului, care a pus capăt Cortinei de fier de pe bătrânul continent.


“Valorile pe care s-a fondat Europa, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și apărarea drepturilor omului nu sunt de la sine înțelese” și “trebuie apărate tot timpul”, a spus ea în capela Reconcilierii, unul din locurile care păstrează amintirea divizării orașului, care a durat din 1961 până în noiembrie 1989.

Ea este construită pe locul unei foste biserici distruse sub dictatura comunistă est-germană pentru că se găsea în zona no man's land între cele două părți ale orașului.
“Pe viitor este bine să ne angajăm” să apărăm valorile Europei, a adăugat cancelarul, în situația în care modelul democrației liberale este din ce în ce mai mult pus sub semnul întrebării în lume, dar și, într-o oarecare măsură, chiar pe continent.
Unele țări din Europa de Est ca Ungaria sau Polonia, deși pionieri în contestarea dictaturii comuniste în anii 1980, se văd astăzi acuzate de Uniunea Europeană că nu respectă pe deplin regulile statului de drept.

Tentația naționalismului

“Democrația liberală este contestată și pusă sub semnul întrebării”, a mai apreciat șeful statului german, Frank-Walter Steinmeier, într-o alocuțiune în prezența președinților Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, patru țări care au pregătit odinioară terenul pentru căderea zidului Berlinului.


“Ziua de 9 noiembrie ne amintește că trebuie să combatem ura, rasismul și antisemitismul”, a mai spus cancelarul. Această zi marchează în paralel în Germania comemorarea Nopții de Cristal din 1938 în care naziștii au incendiat sinagogile din țară.

Căderea Zidului Berlinului s-a produs în urma unei revoluții pașnice și imaginile germanilor plini de bucurie și căzând unii în brațele altora au făcut înconjurul lumii. Loviturile de târnăcop în construcția de beton de peste 150 km lungime au marcat sfârșitul unei lumi tăiate în două în timpul războiului rece și au dat la vremea aceea speranța unei lungi ere de destindere și unitate. Aceste speranțe s-au risipit astăzi, cu un iz de reapariție a războiului rece între occidentali de o parte, ruși și chinezi de cealaltă.
Vineri la Berlin, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a îndemnat “să fim conștienți că suntem într-o competiție de valori cu națiunile ne-libere”, arătând cu degetul în special spre China și Rusia.

Aprecierea “intempestivă a lui Emmanuel Macron

Cu două zile înaintea celei de-a 30-a aniversări a căderii zidului Berlinului, șeful statului francez, Emmanuel Macron, a dat cu bâta în balta diplomatică diagnosticând că NATO este “în stare de moarte cerebrală”. El a deplâns în special lipsa coordonării între Statele Unite și partenerii din Alianța atlantică și cavalerul singuratic Turcia, membră a organizației, care a intervenit recent în nordul Siriei.

Renunțând la obișnuitul său ton politicos, Angela Merkel, dintotdeauna foarte atlantistă, a asigurat că nu împărtășește viziunea “radicală” și “aprecierea intempestivă” a lui Emmanuel Macron. Și pe plan intern, Germania este departe de a afișa același optimism ca acum 30 de ani. Fractura politică și economică între Estul și Vestul țării, mai bogat, rămâne de o arzătoare actualitate, în special după succesul extremei drepte a Alternativei pentru Germania (AfD) în fosta RDG comunistă. Mulți cetățeni din fosta Germanie /de eau în continuare astăzi sentimental că sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua..(RADOR)
Themes
ICO