logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo logo
star Bookmark: Tag Tag Tag Tag Tag
Romania

Muzeul Municipal: lansare Ion Muscalu

Avem nevoie de imaginea aceasta a trecutului românesc - conjugare de energii deopotrivă ale braţului şi ale minţii, care ne-au apărat fiinţa etnică

De lansarea unei cărţi a prozatorului Ion Muscalu, programată sâmbătă 10 august la Muzeul Municipal aflasem de la prietenul bucovinean Vasile Diacon. Nu era, pentru mine, prima oară când un astfel de prilej literar mă aducea acolo, anteriorul fusese legat de o carte a scriitoarei Ortansa Cojoc. Cum se vede, sunt semne de „migraţie“ a unor atare evenimente către MM (cel mai tânăr Muzeu ieşean, creaţie a Primăriei Cetăţii), odată cu venirea D-nei dr. Aurica Ichim la conducerea acestuia, unde continuă să cultive asemenea activităţi, cu care agenda culturală a Muzeului Unirii, bogată, substanţială, ne obişnuise, an de an, sub directoratul d-sale. Dar nu e mult de când, alături de Cassian Maria Spiridon, Emanuela Ilie si Vlad Bejan, ca invitaţi, şi de autoarea cărţii lansate ca de obicei, în Sala Dublei Uniri, am vorbit despre Intarsii în albastru, volumul de versuri al medicului (şi artist plastic) Maria Mănucă.

E foarte bine că MM este ceea ce îmi place să socotesc a fi un muzeu viu, că programul său nu se rezumă la primirea in spaţiile sale a vizitatorilor (ieşeni sau în trecere prin Iaşi) şi că devine un mediu stimulativ şi focalizant al creativităţii şi difuziunii în materie de viaţă culturală şi dezbatere publică a ceea ce se produce în actualitatea curentă. Şi desigur, nu numai în Iaşi, dar într-un climat de receptare critică şi hermeneutică propriu Cetăţii, da, înnobilată de un trecut căruia îi datorează nu numai blazonul ei simbolic, ci şi (cum e şi firesc, ba chiar obligatoriu) un imperativ adus la zi, neştirbit al exigenţei şi autoexigenţei, apte să cearnă valorile autentice din ce se produce şi se pune in circulaţie „azi“, sub ochii noştri: adevăratul test al continuităţii in spirit cu tradiţia vie, de esenţa maioresciană, asumată de facto, şi nu doar declarată.

Pe Ion Muscalu, autor cu o bogată producţie literară (roman istoric în special), plus câteva monografii, îl cunosc pe citite, îndestul încât să am o imagine a dominantelor scrisului său. Despre Biruit-au gândul (apărut la Editura Danaster), consacrat versantului Cărturarul al Episcopului Amfilohie Hotiniul (sec. XVIII) i-am ascultat mai întâi pe invitaţii speciali ai autorului: Eugen Târcoveanu (Iaşi), Alexandrina Cernov (Cernăuţi) şi Claudia Balaban (Chişinău), o reunire, aş zice, simbolică de „voci“ ale Moldovei istorice întreagă, nedesfigurată şi netrunchiată geopolitic. Acestora li s-au alăturat, din auditoriu, Nicolae Busuioc, Daniel Corbu şi subsemnatul (nu uit nici epigramele amicale ale lui Vasile Larco), într-o dezbatere lărgită, căreia toţi vorbitorii, începând chiar cu amfitrioana dr. Aurica Ichim, i-au asigurat calităţi de ordinul substanţei ideatice şi al măsurii, punând în evidenţă temeinicia viziunii istorice, particularităţile de sinteză ficţională întoarsă către figuri politice, culturale din zariştea altor veacuri, cu îndreptăţite sublinieri ale unui ethos naţional, implicit (istoria neamului - „lecţie“ nepredicantă, infuză ficţiunii, pentru o conştiinţă trează a apartenenţei: belonging to), în fine, echilibrul narativităţii şi al limbii (lexic, expresivitate şi stil) lipsite de ostentaţie sau de vasalitate mimetică faţă de modelele, fie româneşti, fie străine. Nu întâmplător s-a făcut referire la Cinghiz Aitmatov şi legenda mancurţilor (O zi mai lungă decât veacul). 

Avem nevoie de imaginea aceasta a trecutului românesc - conjugare de energii deopotrivă ale braţului şi ale minţii, care ne-au apărat fiinţa etnică, şi de recunoaşterea rolului jucat de biserică în cultură, în creaţie, în educaţia morală şi accesul la carte, aşa, ca în cartea lui Ion Muscalu, care a vorbit ultimul, sincer, credibil, însufleţitor.

Dar nu vreau să termin fără să remarc talentul de violonist în devenire al tânărului Teodor Stratica (proaspăt absolvent al Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă“), prezentat publicului cu sensibilitate şi preţuire de prof. Carmen Danicov, un viitor muzician de care vom mai auzi. t

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, critic şi istoric literar

All rights and copyright belongs to author:
Themes
ICO