Într-un comunicat de presă emis de PDM se spune că democraţii se mai solicită ca procurorii să întreprindă toate măsurile de urmărire penală, necesare pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea acestei grave crime împotriva poporului.

„Deputaţii PDM prezintă o sinteză a circumstanţelor de drept, care, în perioada 8-15 iunie, s-au soldat cu încălcarea Constituţiei şi a hotărârilor Curţii Constituţionale de către Igor Dodon, Maia Sandu, Andrei Năstase, dar şi 61 de deputaţi ai PSRM-PAS-PPDA. Aceşti subiecţi, în perioada menţionată, fără a avea niciun drept constituţional şi legitim, au preluat puterea în stat, deşi un şir de hotărâri ale Curţii Constituţionale arătau caracterul ilegal al acestor acţiuni”, se spune în comunicat.

„Cetăţenii menţionaţi au acţionat premeditat şi cu intenţie, deoarece au cunoscut despre faptele ilegale, au fost la curent cu deciziile Curţii Constituţionale, dar au continuat să adopte decizii ilegale cu scopul preluării puterii de stat, se menţionează în demersul semnat de deputaţii PDM. Astfel, democraţii afirmă că există toate elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 339 alin. (1) Cod Penal al Republicii Moldova, iar organele procuraturii sunt obligate să pornească o urmărire penală în acest sens”, se mai spune în document.

Amintim că prin ordonanţa procurorului general interimar, Dumitru Robu, a fost dispusă iniţierea unei cauze penale pe faptul uzurpării puterii de stat, în perioada 7 – 14 iunie 2019, de către Partidul Democrat din Moldova, condus la acea vreme de Vlad Plahotniuc, în baza unui denunţ depus de ministrul de Interne, Andrei Năstase.

PDM a comunicat că dosarul penal deschis pe faptul uzurpării puterii de stat a fost posibil la comanda lui Andrei Năstase.

Anterior, Procuratura Generală a examinat denunţul lui Andrei Năstase, înregistrat pe 20 iunie, şi a emis ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale pe motiv că nu există fapta infracţiunii de „uzurpare a puterii de stat”. Atunci, Andrei Năstase a declarat că procurorul interimar Igor Popa „a dovedit încă o dată că nu se află în slujba poporului, ci în serviciul oligarhiei şi al bandiţilor, prin semnarea unei ordonanţe de refuz în pornirea urmăririi penale cu privire la uzurparea puterii în stat”.

De această dată, Procuratura anunţă că au fost „constatate erori de fapt şi de drept la emiterea ordonanţei de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă de fostul procuror genaral interimar Igor Popa din 23 iulie 2019, şi aceasta a fost anulată”.

„Exercitarea urmăririi penale pe acest caz va fi efectuată de un grup de urmărire penală, formată din procurori, ofiţeri de urmărire penală şi ofiţeri de investigaţie din diferite subdiviziuni ale organelor de drept, iar Procuratura va informa despre evoluţia investigaţiilor pe acest caz”, se spune într-un comunicat de presă emis de PG.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, susţine că ministrul de Interne, Andrei Năstase, care este şi liderul PPDA, şi-a dorit mult controlul asupra Procuraturii Generale, motiv pentru care a fost numit în funcţia de procuror general interimar, Dumitru Robu, la solicitarea lui Andrei Năstase.

Preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice, avocatul Ion Dron, s-a arătat dezamăgit de numirea în funcţia de procuror general interimar a lui Dumitru Robu şi a declarat că aceasta reprezintă „o păcăleală pentru publicul onest”.

Chiar şi deputatul din Blocul ACUM Octavian Ţîcu a dat de înţeles că numirea în funcţie a lui Dumitru Robu nu a fost tocmai una corectă: „Am votat ieri cu ochii închişi un procuror general interimar, pe care nu l-am văzut nici în Parlament măcar”.

Dumitru Robu a devenit cunoscut opiniei publice după ce a instrumentat dosarul penal deschis pe numele ex-primarului de Chişinău Dorin Chirtoacă, în cazul parcărilor cu plată din Capitală.

Odată cu vestea privind desemnarea lui Dumitru Robu la funcţia de procuror general interimar, Dorin Chirtoacă a declarat, într-un live pe Facebook, că „Dumitru Robu este cel care mi-a falsificat dosarul la comanda lui Plahotniuc, împreună cu Morari şi ceilalţi”.

Reamintim că interimatul funcţiei de general interimar al Republicii Moldova a fost deţinut de Igor Popa, care, potrivit legii anterioare, a preluat funcţia din postura de procuror adjunct al Procuraturii, după ce procurorul Eduard Harunjen şi-a dat demisia. Fiind nemulţumiţi de activitatea lui Igor Popa, dar şi de lipsa de instrumente care ar instala în funcţie un alt procuror general interimar, Blocul ACUM şi PSRM au decis să modifice legislaţia, în aşa mod ca procurorul general interimar să poată fi numit de preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). După ce CSP, din lipsă de cvorum, a eşuat în a propune şefului statului un procuror la funcţia vacantă, preşedintele ţării s-a adresat, potirvit noii legi, către Parlament ca în regim de urgenţă deputaţii să desemneze un procuror general interimar, iar preşedintele ţării să-l numească în funcţie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: