Autorităţile franceze au mobilizat zeci de mii de soldaţi pentru a proteja bisericile şi şcolile din Franţa. Oficialii francezi au declarat că atacatorul, Brahim Aouissaoui, este tunisian care a venit în Europa cu o ambarcaţiune care a acostat în septembrie 2020 pe insula italiană Lampedusa. 

Autorul atacului cu cuţit care a ucis trei oameni joi în biserica Notre Dame este un tunisian de 21 de ani, Brahim Aoussaoui. Se ştie, deocamdată, că 9 octombrie a fost în Italia. După ce a debarcat în Lampedusa, a fost dus la un centru de identificare din Apulia şi fotografiat la secţia de poliţie.Toţi poliţiştii şi anchetatorii din Italia sunt în alertă pentru a înţelege unde şi cum s-a mutat înainte de a ajunge în Franţa. Dar întrebarea care se pune este mai presus de toate: de ce un migrant, care a ajuns în Italia în timpul pandemiei, a reuşit să ajungă în siguranţă în Franţa şi să comită un atentat terorist?, se întreabă Il Giornale.

Brahim Aouissaoui a stat în carantine succesive, după care a fost eliberat şi i s-a spus să părăsească Italia. Suspectul a ajuns în octombrie în Franţa. Joi, Brahim Aouissaoui a intrat în bazilica Notre-Dame de l’Assomption din Nisa şi a ucis cu cuţitul trei persoane, două femei şi un bărbat. Ulterior, atacatorul a fost împuşcat de poliţiştii francezi.

La 8 octombrie, autorităţile italiene au debarcat aproximativ 805 de migranţi la sfârşitul unei perioade de carantină pe nava Rhapsody. După cum au confirmat diverse surse poliţieneşti pentru Giornale.it, conducerea a făcut totul în regim de urgenţă: „Au făcut debarcarea minorilor - ne-a spus un agent în acele zile - apoi pe cei care trebuiau să meargă la centrele din Gorizia, Roma şi Milano şi, în cele din urmă, pentru unele persoane au dat doar ordinul de a părăsi teritoriul naţional".

Ce înseamnă? Un alt anchetator explică: „Celor care nu au fost plasaţi în centrele de identificare, le-am dat ordinul comisarului să părăsească teritoriul în termen de 7 zile”. Tradus: imigrantul este informat despre o „cale de urmat” care, teoretic, l-ar obliga să părăsească Italia în decurs de o săptămână, dar nimeni nu îl duce la graniţă. Dacă nu respectă instrucţiunile? Dispare. Ca atâţia.

Brahin Aoussaoui ar fi putut face acelaşi lucru, astfel fiind liber să ajungă în Franţa. Şi să ne gândim că, într-o scrisoare către Luciana Lamorgese, din 10 octombrie 2020, Andrea Cecchini, secretar general al Italia Celere, îl avertizase deja pe ministru despre absurditatea acestei proceduri: unii migranţi, a scris el, „ca parte a celor care debarcă în Bari de la Rhapsody, se pare că vor fi lăsaţi liberi să cutreiere ţara cu singura invitaţie de a părăsi teritoriul italian în termen de 7 zile ... cu tot respectul, ar trebui să ne găsim în faţa acestor tipi, ce ar trebui să facem noi poliţiştii? ".

Aceeaşi plângere a venit şi de la Franco Maccari, preşedintele naţional al Sindicatului poliţiei (FSP), la mijlocul lunii octombrie. "La Siracuza - a spus el - din ordinul comisarului, 46 de migranţi care tocmai debarcaseră din nava de carantină au fost însoţiţi la gară. Ar fi trebuit să părăsească teritoriul naţional în termen de 7 zile, dar ştim bine că vor deveni o aripă armată a crimei organizate. Poate şi mai rău. Este o practică consolidată: Este un vid administrativ de care trebuie să ne ocupăm - conchide Maccari - pentru că le permiteţi imigranţilor să se deplaseze aşa cum vor ei. Chiar dacă există un ucigaş islamist printre ei.”, a conchis acesta.

Aceste detalii vor impune acum autorităţilor de la Palatul Elysee să suspende „toate procedurile de azil şi eliberare de vize din ţările aflate în situaţie de risc”, iar serviciile secrete au început să investigheze pentru a reconstitui toţi paşii care l-au adus pe Aouissaoui Brahim în Italia, şi apoi în Franţa.

Nu este prima dată când Italia e o răscruce de drumuri a imigraţiei ilegale care aduce jihad-ul în ţările europene. Anis Amri, teroristul tunisian care, la 19 decembrie 2016, la Berlin, a intrat cu TIR-ul într-o piaţă de Crăciun omorând douăsprezece persoane, debarcase şi el tot la Lampedusa. După ce a evadat din Germania, tunisianul s-a întors în Italia, unde a fost împuşcat în timpul unei ambuscade împotriva a doi poliţişti la periferia oraşului Milano.

Presa franceză şi cea tunisiană vorbeşte despre miile de asociaţii aşa-zis culturale şi de binefacere apărute în toată Tunisia, finanţate cu bani provenind din regiunea Golfului. Asociaţii doar cu numele pentru că de fapt ele sunt celule de difuzare a islamului radical. S-ar putea ca Brahim să se fi hrănit cu ură faţă de Franţa şi de Europa într-un astfel de cadru, finanţat de ţări care, pe de altă parte, sunt parteneri importanţi ai Occidentului.