Planul de refacere a țării vecine promite să fie cel mai amplu program de finanțare din istorie. Celebrul Plan Marshall, Programul de restabilire a Europei după Războiul doi mondial, pe fundalul planului de reconstrucție al Ucrainei par nesemnificative.
Proiectul grandios deschide pentru investitori perspective nu mai puțin grandioase, de aceea țările din regiune deja fac coadă la viitoarele profituri. Lipsește doar Moldova.
Stelele s-au alineat
Suma totală a asignațiilor, conform Planului Marshall, era de 13 mlrd. Și banii urmau să fie primiți nu de o singură țară, ci de 18. Iar partenerii internaționali intenționează să aloce, timp de 10 ani, pentru ridicarea doar a Ucrainei din ruine, 750 mlrd. de dolari. Se preconizează reconstruirea unei țări din talpă, de la drumuri, poduri și uzine la piloni de electricitate, blocuri multietajate și grădinițe de copii, iar asta înseamnă contracte guvernamentale uriașe, numeroase și cu un lanț întreg de surse suplimentare de cereri. Un Klondike pentru afaceri și investiții.
Țările limitrofe Ucrainei au apreciat și au început să planifice viitoarele investiții încă primăvara trecută. Despre seriozitatea intențiilor lor vorbește și faptul, că spre exemplu România, apreciind oportunitățile apărute, a constatat că în Ucraina există deficiențe semnificative în managementul investițiilor publice. Iar vara Comisia Europeană, BERD și Corporația financiară internațională au semnat un acord privind alocarea sumei de 800 mln. de dolari pentru mobilizarea investițiilor private în economia ucraineană.
Are toată această muncă pregătitoare o legătură cu Moldova? Deocamdată,nu. Și aceasta este ironia și absurditatea situației.
«Războiul din Ucraina a devenit factorul care reține dezvoltarea economiei moldovenești, și totuși el oferă posibilități, - insista Vasile Tofan, partener superior al fonfului de investiții Horizon Capital în emisiunea televizată BusinessUP . – Războiul se va termina, va începe perioada de refacere a Ucrainei, și Moldova are șansa unică de a deveni platforma, prin care investitorii străini vor putea deservi piața ucraineană ».Horizon Capital administrează în Moldova și Ucraina active de 1,5 mlrd. de euro și intenționează să-și extindă simțitor portofoliul pe valul implementării programului de refacere a țării vecine. Vasile Tofan este convins, că deasupra Moldovei stelele s-au alineat reușit, și acum ea are rara oportunitate de a soluționa reușit o sarcină importantă – să atragă investiții într-un volum semnificativ.
«Pe investitorii străini îi atrage în Moldova mai ales perspectiva de aderarea a țării la UE. Este factorul nr.1. Spre exemplu, investitorii au văzut avantajele aderării României la UE mult înainte de acest eveniment, și în perioada anilor 1999 - 2007 PIB-ul României a crescut cu 12%, - spune Tofan. – Factorul nr.2 – reconstrucția Ucrainei. Numai pentru refacerea sudului țării vor fi necesare zeci de milioane de ferestre, uși, construcții metalice. Toate acestea-s oportunități pentru crearea fabricilor aici, în Moldova. Multe companii moldovenești por obține profit din asta, și multe companii străine își pot localiza întreprinderile în Moldova. De aceea e necesar să fie luată verticală după verticală, ramură după ramură, și să fie utilizată șansa irepetabilă de capitalizare a industriei».
«În țara cu populația în scădere creșterea economiei poate fi obținută doar din contul ridicării productivității. Productivitatea scăzută nu înseamnă că moldovenii ar fi mai leneși ca nemții. Asta înseamnă că Moldova are mai puțin acces la tehnologii. Iar tehnologiile, de regulă, vin cu investitorii străini care au bani și înțeleg procesele actuale. De aceea prioritatea zero trebuie să devină atragerea unor asemenea investitori», - subliniază partenerul superior Horizon Capital.
Atragerea investitorilor
De altfel, guvernarea RM a și declarat ”vînătoarea” de investitori. Guvernul încearcă să atragă investitorii străini inclusiv la Aeroportul internațional Chișinău. El este împletit bine în sistemul logistic regional și internațional, și reieșind din perspectivele refacerii Ucrainei cel mai probabil va fi foarte atractiv pentru investițiile pe termen lung. Însă ministrul infrastructurii Andrei Spînu e nevoit să recunoască, că deocamdată n-a prea avut succes în căutarea campaniilor străine, interesate să investească bani în Moldova.
E de menționat, că guvernul este nevoit să caute investitori pe fundalul plecării actorilor străini de pe piața moldovenească (recent și-a închis filiala din țara noastră gigantul farmaceutic nipon Takeda Pharmaceutical Company) și a dezamăgirii companiilor mari în capacitatea persoanelor decidente ale țării de a recunoaște realitățile (Asociația investitorilor străini, în numele rezidenților săi, care s-au confruntat cu deficitul semnificativ al angajaților, a încercat să convingă guvernul să permită atragerea cetățenilor altor state pentru munca temporară, dar a fost refuzată ).
Unde mai pui că în Moldova se formează u fenomen nou – devin deficitari administratorii pricepuți. Companiile cu capital străin, în care poziția managerului este deosebit de importantă, se văd nevoite să invite specialiști de peste hotare. Igor Ganea, șeful Ganea Grup, a recunoscut că anume de aceea el deseori descurajează persoanele, care țintesc să facă investiții în Moldova, de la astfel de acțiuni.
Pe de altă parte, Moldova are propriile resurse neutilizate. Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a descoperit că în ultimii nouă ani în sistemul bancar an de an se înregistrează un surplus de bani. Înainte de a. 2014 volumul creditelor pentru afaceri era la nivelul depozitelor, dar după volumul depozitelor a crescut mereu, iar volumul creditelor – s-a tot redus.
«În trimestrul doi al a. 2023 noi aveam mijloace în surplus cam de 45 mlrd. de lei. Bani care zac în bănci și nu-s folosiți. Creditarea businessului trebuie să fie la nivel de 60% din PIB, însă nivelul ei este de două ori mai mic, dar și așa avem surplus. Faptul că în bănci există bani care zac morți vorbește despre aceea că economia noastră nu poate asimila acești bani», - susține Veaceslav Ioniță.
Pasivitatea businessului vorbește despre lipsa punctelor de creștere, spun economiștii în unison. Poate, asemenea puncte ar putea deveni proiectele în cadrul atragerii investitorilor pentru viitoarele avantaje ale refacerii Ucrainei. Același Aeroport internațional Chișinău. El chiar are nevoie de investitori străini? Cu această întrebare, noi.md a mers la oamenii de afaceri și iată ce varietate de opinii a acumulat.
Avem nevoie de cei dornici și eficienți
«Întotdeauna am opinat că nu există nimic imposibil, și dacă depui mult efort totul devine posibil. Problema e ca în mediul de afaceri de la noi să se găsească cel care va dori să depună mult efort, - a spus Nicolas Nicula, președinte Acvila Grup. – Între timp, la Aeroportul internațional Chișinău se cere ceva grandios. Dat fiind că azi Moldova a devenit o zonă de tranzit, și una destul de mare, desigur să e nevoie de o soluție grandioasă, și ea ar avea succes. Pentru o atare soluție serioasă e nevoie de cineva specializat în domeniu, de o companie care știe cum se creează asemenea proiecte. Aceasta ar fi calea cea mai scurtă, în opinia mea ».
«Eu totuși aș privi investitorul nu doar ca pe un sac cu bani, ci ca pe un partener operațional pentru acest business. Pentru că încoace trebuie să fie atrase fluxuri serioase – de mărfuri, de pasageri, - spune Igor Crapivca, director general Orvento Metal Trading Company. - Căci concurenții se dezvoltă foarte activ. În special aeroportul Iași, care construiește terminale și drumuri noi. Azi locuitorilor din nordul țării le este mai convenabil să meargă la Iași, nu la Chișinău. Mai ales după plecarea low cost din Moldova. Aici trebuie să analizezi serios, să concurezi, să iei măsuri. Este oare statul nostru capabil să o facă? Nu-s sigur.
Însă nici în interiorul țării eu nu văd partenerul, care să îmbine în sine calitățile investitorului financiar cu ale unui partener operațional. Știu că în aeroport doar între 30 și 50% le acoperă activitatea operațională, care ține de transportul aerian – recepționarea, amplasarea și deservirea aeronavelor, restul este din ceea ce aeroportul le vinde pasagerilor în timp ce aceștia își așteaptă zborul. La noi ponderea serviciilor aeriene ajungea la 70%.
Așa că înainte de toate trebuie să ne concentrăm nu asupra faptului dacă investitorul este străin sau local, ci dacă el este eficient sau nu. Avem nevoie de un manager eficient și de un partener finanțator. Nu-i neapărat ca el să vină cu bani proprii. El poate aduce 10%, da atrage 90% în condiții avantajoase și pe propria răspundere, fără garanțiile statului. Sau, dacă este vorba despre un parteneriat public-privat, unul adevărat, nu butaforic, așa cum a fost precedentul, pot exista și garanții de stat. Dar acolo totul trebuie să fie absolut curat, transparent și pe înțelesul tuturor ».
Caută-l pe cel care dictează
«De investituri străini e nevoie acolo, unde cu sarcina investițională nu se isprăvesc ori statul moldovenesc, ori businessmenii moldoveni, - menționează Vasili Chirtoca, președintele companiei DAAC Hermes. – Eu cred, că administrarea aeroportului Chișinău este pe puteri și statului moldovenesc, care a acumulat destulă experiență de administrare reușită a companiilor mari, și cel puțin cîtorva zeci de companii moldovenești. Ilan Șor, o persoană tînără și fără suficientă experiență în afaceri, în esență s-a isprăvit binișor cu această sarcină. Și asta fără investiții deosebite, doar din contul activității aeroportului însuși. Este dovada faptului, că statul și, repet, cîteva zeci de companii moldovenești posedă experiență și potențial pentru atragerea reușită a investițiilor necesare și administrarea competentă a portului aerian în interesele statului și poporului moldovenesc. Pentru ce o persoană, care are experiență în afaceri și înțelege bine cele spuse de mine, caută investitori străini? Poate, nu înțelege. Sau, poate, așa ni s-a ordonat ?».
Vizionarul, economistul și omul de afaceri Serghei Banari, fondatorul fabricii de bijuterii Milenium,este convins că «încercările de a impune străinilor aeroportul este combinația Portul Giurgiulești versiunea 2.0». «Dacă statul, neutru fiind, cedează întreprinderile strategice și posibilitățile sale uneia dintre părțile confruntării geo-economice, el: unu – se lipsește singur de posibilitatea de a manevra, doi – ajunge în dependență directă, trei - comite un act de trădare a propriului popor. Se referă nu doar la actuala putere, ci și la mulți dintre cei care, cu regret, în 32 de ani au ajuns la putere în această țară. Și asta nu are nimic în comun cu potențialul și capacitatea businessului moldovenesc. Cel care face asemenea declarații nu a fost businessman, nu a creat nimic de la zero, nu a riscat. Aeroportul moldovenesc poate deveni super-profitabil peste două-trei luni după ce acolo va fi stabilit un sistem adecvat de management. Iar cei care cedează aeroportul acționează în interesul stăpînului, de care depinde securitatea și nivelul lor de trai. În istoria cu Giurgiuleștii cauzele și interesele au fost aceleași».În așteptarea lui Godot
Procesul de atragere a investițiilor străine în Moldova demult amintește drama «absurdă» a lui Samuel Beckett «În așteptarea lui Godot». Personajele principale ale piesei celebrului scriitor al disperării par a fi blocate în timp, pironite într-un loc de așteptarea unui personaj – om sau o super-ființă, care cred ei, va da sens existenței lor fără rost și le va izbăvi de amenințările lumii ostile care le înconjoară. Așa și guvernanții moldoveni, blocați în iureșul incertitudinilor, pe care uneori parcă le creează ei înșiși, continuă să aștepte soluții rapide și ușoare venite dintr-o parte și nici nu bănuiesc că ar fi posibile măsuri și acțiuni de sine stătătoare, - estimează Galina Șelari, doctor în economie.
Astăzi unica ieșire pentru Moldova, care sărăcește fulgerător, este să renunțe la obiectivul cum că businessul este un dușman periculos, care doar se eschivează de la plata impozitelor și este total corupt, și să creeze o economie maxim liberă și deschisă, capabilă să concureze cu Ucraina, România, Polonia, Ungaria, Bulgaria din contul unor condiții mai binevoitoare investitorilor, fie ei străini sau locali. Atunci businessul își va spune: da, Moldova este țara unde trebuie să fiu prezent, și cel mai probabil el însuși va indica punctul de creștere.
Dar deocamdată autoritățile aleg alte soluții. «Continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei a lăsat urme de neșters în țara noastră. Urmările-s profunde și cuprinzătoare. În a. 2022 economia s-a redus cu 6,5%, în 2023 - cu încă 2,2%. Se menține inflația înaltă, iar așteptările noastre cu privire la îmbunătățirea situației bugetare nu s-au adeverit. Toate acestea au dus la aceea, că în anul curent deficitul finanțării va fi de 100 mln. de euro, iar în a. 2024 se prognozează 400 mln. de euro», - a declarat premierul Dorin Recean în cadrul întrevederii cu țările-donatoare. În timp ce Ucraina se pregătește pentru o reconstruire de amploare, iar celelalte țări din regiune calculează posibilele avantaje ale participării la acest proiect, Moldova îl așteaptă în continuare pe Godot.
Natalia Uzun