De ce nu sunt de actualitate ultimele decizii ale CSS
Ecoul crizei alimentare a ajuns și în Moldova. În săptămâna curentă, Consiliul Suprem de Securitate (CSS) al țării a examinat subiectul privind asigurarea cu alimente a pieței interne și a rezervelor de stat. La încheierea ședinței, Președinta n-a făcut niciun fel de declarații. Cei din Administrația șefei statului au explicat lipsa declarațiilor prin agenda încărcată a doamnei Sandu. O fi, deși din deciziile aprobate de CSS mai plauzibilă pare ipoteza că Președinta, pur și simplu, nu avea nimic de spus, or statul abia începe să pregătească niște măsuri preventive pentru a evita potențialele riscuri.
În special, CSS a dispus ca Ministerul Agriculturii și Ministerul Economiei să „finalizeze strategia securității alimentare” și planul de măsuri, care prevede, printre altele, reglementări ale exporturilor de materii prime și produse alimentare în anul curent și anul viitor. Aceleași instituții, precum și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor urmează să revizuiască procedurile de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare. În termen de trei săptămâni, Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, MAI și Ministerul Muncii vor revizui nivelul de rezerve obligatorii de stat pentru produse și materii prime, iar Ministerul Muncii și Ministerul Agriculturii vor stabili lista produselor și materiilor prime prioritare pentru reglementarea pieței interne și a exporturilor. Au fost luate decizii cu privire la asigurarea traversării transporturilor cu materii prime și produse alimentare la punctele de trecere a frontierelor, dar și cu privire la revizuirea procedurilor de asigurare a prezenței pe piață a produselor refrigerate. Cea mai remarcabilă decizie se referă la Consiliul Concurenței. Instituția urmează să supravegheze piețele relevante și să investigheze și să sancționeze prompt cazurile de abuz de poziție dominantă. De facto, Consiliului Concurenței i-au fost atribuite chiar sarcinile cu care și este investită instituția respectivă.După cum puteți observa, nici una din deciziile aprobate nu se refera la categoria celor extraordinare. Toate aceste măsuri țin de activitatea firească a Guvernului și ar fi putut fi luate și fără implicarea unei autorități de genul Consiliul Suprem de Securitate. Ba mai mult, aceste măsuri ar fi trebuit luate cu mult înainte. Barem la momentul când subiectul crizei alimentare a apărut în agenda Guvernelor din practic toate tarile lumii.
Pretext
Problema insuficienței de alimente a avut o rezonanță destul de mare în cadrul comunității economico-politice internaționale în martie, când indicele prețurilor la alimente al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) care urmărește alimentele de bază (cereale, carne, lactate, oleaginoase și zahăr) a atins un nivel record — 159,7 puncte (în februarie a constituit 141,1 puncte). Creșterea bruscă a prețurilor a venit ca o reacție la confruntarea sancțiunilor care a început odată cu începutul operațiunii speciale a Rusiei în Ucraina. Politicienii, în primul rând, liderii SUA, UE și ai Marii Britanii, au anunțat că responsabilă de riscurile apărute și pericolul pentru securitatea alimentară globală s-ar face Rusia. Larma informațională care a urmat a „înghițit” argumentele convingătoare ale experților care indicau asupra naturii mai vechi a motivelor adevărate ale crizei alimentare ce amenință să fie mult mai gravă decât cea care a trebuit depășită în anii 2007-2008.
În primul rând, comunitatea mondială n-a mai reușit să identifice soluții pentru eficientizarea sistemelor alimentare. Fragilitatea acestora a fost developată de problema schimbărilor climatice. Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice deja de mai mult timp cere acțiuni imediate și hotărâte pentru a depăși valorile-limită și, cel mai important lucru, pentru a recurge la investiții majore în măsuri de adaptare cu scopul de a proteja comunitățile vulnerabile de încălzire, fenomen care este deja constatat.
Un argument în plus în favoarea insecurității alimentare a fost pandemia coronavirusului de tip nou. Restricțiile de călătorie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare în perioada pandemiei au impulsionat esențial creșterea prețurilor. Potrivit raportului FAO privind starea alimentației și agriculturii pentru anul 2021, în anul 2020, foametea a afectat cu 161 mln. de persoane mai mult decât în anul 2019. Iar ulterior, războiul sancțiunilor n-a făcut decât să agraveze problema. La pachet cu restul factorilor, consecințele coronavirusului, ale crizei climatice și cele ale creșterii cheltuielilor, războiul sancțiunilor a împins până la un pas de foamete 44 de mln. de persoane din 38 de țări, potrivit estimărilor făcute de Programul Alimentar Mondial.
Context
Acum să analizăm de ce sunt nefondate tentativele de a pasa exclusiv Rusiei responsabilitatea pentru criza alimentară care se intensifică. În primul rând, din motiv că conflictul din Ucraina este doar unul din multiplele existente. Potrivit datelor ONU, în anul 2021, conflictele au afectat 139 mln. de persoane în 24 de țări. Conflictul din Ucraina, pur și simplu, se află mai aproape de Uniunea Europeană sub aspect geografic, la fel, este mai aproape şi de hotarele NATO. Iar, așa cum s-a exprimat directorul general FAO QU Dongyu, „legătura tragică dintre conflicte şi insecuritatea alimentară din nou a devenit evidentă şi alarmantă”.Într-al doilea rând, impactul negativ global principal a fost generat nu de însuși conflictul din Ucraina, ci de reacțiile Occidentului care a impus un număr enorm de sancțiuni Rusiei. Lansarea acestor sancțiuni a dat peste cap legăturile logistice şi de producție stabile, precum şi legăturile economico-comericale fiabile dintre Rusia şi partenerii săi străini şi, în consecință, a determinat Moscova să recurgă la măsuri de răspuns.
Ar fi corect să menționăm că în martie nu doar Rusia, ci şi Ucraina a redus exporturile mai multor culturi agricole, în special, de grâu, orz, secară, mei (Rusia limitând exporturile de grâu şi meslin, secară, orz şi porumb. Ambele ţări, care împreună asigură cca 30 la sută din livrările de grâu pe piața mondială și cca 30 la sută din livrările de orz, și-au explicat acțiunile prin necesitatea de a-și proteja piețele alimentare interne.
Un alt aspect important. Regiunilor ucrainene afectate în mod direct de operațiunea militară le revine o cotă de doar cca 40 la sută din producția totală de porumb și grâu a țării. Iar recent autoritățile ucrainene au declarat că semănatul de primăvară se va desfășura în toate regiunile neafectate de operațiunea specială. Potrivit estimărilor făcute de experți, recolta de grâu în Ucraina se va reduce în anul 2022 cu 19 la sută în raport cu nivelul anului precedent, iar cea de porumb cu 34 la sută.
Cu referire la Rusia, Departamentul Agriculturii din SUA a anticipat că exporturile de grâu din această țară se vor reduce cu 11 la sută.
Evoluție
De altfel, exporturile de culturi agricole din Ucraina n-au fost suspendat în totalitate, acestea au devenit mai dificile din cauza reducerii semnificative a itinerarelor logistice. Totuși sunt căutate soluții pentru această problema. Cu ONU și Turcia în calitate de mediatori, se desfășoară negocieri privind transportarea de grâne din Ucraina pe cale maritimă. Este remarcabil că, așa cum se anticipează, cu acordul Ucrainei, acest lucru va avea loc cu implicarea Rusiei. Apropo, ea, la fel, și-a reluat livrările. Încă din luna aprilie.
La sfârșitul lui mai, Antonio Guterres, Secretarul General ONU, a fost nevoit să se adreseze comunității mondiale, cerând „restabilirea, în pofida războiului, a accesului pe piața mondială pentru alimentele produse în Ucraina, precum și pentru alimentele și fertilizanții produși de Rusia și Belarus, pentru a combate eficient criza alimentară”. „Rusia urmează să permită exportul sigur şi securizat al cerealelor care sunt depozitate în porturile ucrainene. Iar alimentele şi fertilizanții din Rusia trebuie să se bucure de acces deplin şi nerestricţionat pe piețele mondiale”, a declarat șeful ONU.
Este doar unul din exemplele de legătură strânsă între relațiile comercial-economice și logistice date peste cap în urma războiului sancțiunilor. În luna aprilie, în replică la solicitarea directorului general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) Ngozi Okonjo-Iweala care a chemat Brazilia să sporească exporturile de alimente, Președintele Jair Bolsonaro a cerut OMC să nu rupă relațiile cu Rusia. Această țară sud-americană își acoperă din importuri peste 85 la sută din cererea internă de îngrășăminte, Rusia fiind furnizorul de bază pentru aceste produse, iar Belarus asigurând 28 la sută din volumul total de livrări.
Perspective
În situația creată, comunitatea de afaceri și autoritățile mai multor țări din lume cărora nu le revin roluri de frunte în jocurile geopolitice ale SUA și Marii Britanii și-au canalizat eforturile spre identificarea unor puncte de contacte economice cu Rusia. Vom putea aprecia deja destul de curând dacă acest proces se desfășoară și cât de activ este. Astfel, La 15 iunie, la Sankt Petersburg se va deschide Forumul Economic International (SPIEF). Până de curând, acesta era unul din cele mai ample și importante evenimente în domeniul afacerilor din lume. Anul trecut la SPIEF au participat 13 mii de persoane reprezentând 140 de țări și organizații. Participarea ar fi putut fi și mai amplă, însă din cauza restricțiilor impuse de pandemie organizatorii s-au văzut nevoiți să respingă aproape jumătate din solicitări. Interesul față de ediția din acest an a forumului va demonstra perspectivele parteneriatului extern al Rusiei și posibilitățile cooperării internaționale în noul context.Pe agenda SPIEF-2022 sunt trecute chestiuni actuale ce țin de dezvoltarea economică, tehnologică și de afaceri. Forumului va fi găzduit de Egipt care, de altfel, este unul dintre lideri la capitolul importul de grâu în lume. Se anticipează că una din sesiuni va fi dedicată cooperării cu China, un subiect aparte va fi parteneriatul în cadrul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OSC) și BRICS. Totuși, la modul general, Forumul de la Sankt Petersburg va rămâne o platformă universală pentru dezbaterea celor mai importante chestiuni economice, inclusiv pentru identificarea posibilităților de a menține relațiile avantajoase cu Rusia în condițiile presiunilor generate de sancțiunile impuse de Occident.
Vor participa oare reprezentanții Moldovei la Forumul de la Sankt Petersburg? Mai curând nu. După 24 februarie, la nivelul autorităților moldovenești dialogul cu Rusia practic a fost stopat. Deși există şi o altă realitate: chiar şi în actualele condiții când lipsesc itinerarele de livrare a produselor în Est, iar costurile logistice s-au majorat de cinci ori, fermierii moldoveni au comercializat în Rusia 80 la sută din recolta de mere. Țara are nevoie de un parteneriat economic în direcția de Est, iar, cel puțin, menținerea acestuia ar fi un suport bun pentru securitatea alimentară a Moldovei.
Piotr Darii
