Cine este vinovat de condamnarea R. Moldova la CtEDO în privința suspendării lui Stoianoglo?

„Mie, ca jurist, îmi este rușine de ce a făcut Guvernul în cazul Stoianoglo, chiar dacă eu pe Stoianoglo l-am criticat în legătură cu dosarul profesorilor turci”, a declarat avocatul Vadim Vieru, în contextul deciziei de marți, 24 octombrie, a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în privința uneia dintre plângerile fostului procuror general Alexandr Stoianoglo.

R. Moldova trebuie să-i achite fostului șef al Procuraturii Generale 3 600 de euro pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, Ziarul de Gardă a discutat cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) Ilie Chirtoacă și cu avocatul Vadim Vieru despre cine este responsabil de condamnarea R. Moldova la Curtea de la Strasbourg.

Ilie Chirtoacă consideră că judecătorii care au examinat contestația lui Alexandr Stoianoglo și au respins-o ca fiind inadmisibilă ar fi trebuit să dea dovadă de mai mult curaj și să aplice Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 

„Avem nevoie de judecători independenți și profesioniști”

„O parte din responsabilitate poate fi pusă pe acei judecători care nu au avut curajul, indiferent de ce spunea legea, să aplice direct prevederile directe ale Convenției. Or, faptul că ceva nu există concret stipulat în lege, nu presupune neapărat că judecătorul nu poate să aplice direct Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acest lucru este permis în Moldova, iar foarte multe din hotărârile de judecată emise de judecătorii de la noi abundă în referințe la jurisprudența CtEDO. Sigur că e o problemă că în lege ceva nu a fost prevăzut, dar asta nu înseamnă că cei care aplică legea nu pot să interpreteze și să aplice direct prevederile Convenției. Sigur că ar fi fost o hotărâre curajoasă, dar pentru asta avem nevoie de judecători independenți și profesioniști care să facă acest lucru (…).

Teoretic, această situație se mai poate întâmpla. Practic, sunt sigur că cei care aplică legea pot să iasă dincolo de forma liniei legale și să va vadă modul efectiv în care unei persoane îi este asigurat dreptul de acces la o instanță.

Ceea ce cred că este important din punct de vedere al unei hotărâri CtEDO este ca aceste persoane care sunt în astfel de funcții să aibă un remediu efectiv prin care, dacă au fost suspendate, să poată contesta legalitatea acestei suspendări. Având în vedere că R. Moldova își dorește accederea în UE, trebuie să privească cu atenție recomandările Comisiei de la Veneția. Dacă Comisia de la Veneția insistă pe anumite aspecte și garanții pentru persoanele din funcții cheie, inclusiv procurorul, R. Moldova trebuie să le urmeze”, a afirmat Chirtoacă.

„Guvernarea actuală folosește aceleași tertipuri pe care le făceau și guvernările trecute”

De cealaltă parte, Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației „Promo-LEX”, consideră că există o listă mai lungă a celor responsabili de încălcarea drepturilor fostului procuror general.

„În sens larg, este responsabil Guvernul, pentru că orice plângere expediată la CtEDO este împotriva Guvernului. Când vorbim despre Guvern, am în vedere Parlamentul și puterea executivă. Este vorba și despre organele de autoadministrare și instanțele de judecată. Lista de responsabili cred că este destul de mare, începând cu deputații care au venit cu inițiativa de suspendare a domnului Stoianoglo. Încă atunci toți au atenționat, inclusiv eu ca avocat m-am expus public, că modul în care a fost efectuată suspendarea este unul abuziv și cu încălcarea principiilor de drept, să nu mai vorbesc despre bunul simț.

Guvernarea actuală folosește aceleași tertipuri pe care le făceau și guvernările trecute și sistemul judecătoresc în trecut – de a da vina pe lege. Începând de la politicieni, membri ai Comisiei juridice numiri și imunități, ministru de Justiție, membrii CSP, judecătorii de la Curtea de Apel care au examinat plângerea lui Stoianoglo – lista este lungă. Mie, ca jurist, îmi este rușine de ce a făcut Guvernul în cazul Stoianoglo, chiar dacă eu pe Stoianoglo l-am criticat în legătură cu dosarul profesorilor turci”, a punctat Vadim Vieru. 

Acesta a mai spus că judecătorii și membrii Comisiei parlamentare juridice „cunosc foarte bine” că Convenția Europeană și principiile stabilite de ea au prioritate față de „ceea ce există la nivel național”.

„Am atenționat despre faptul că prin astfel de suspendări se creează un precedent destul de grav, care poate afecta cetățenii în viitor. Orice guvernare ar putea iniția proceduri de suspendare a oricărui procuror general pentru că nu este comod”, a mai subliniat Vieru.

Cronologia suspendării din funcția de procuror general, luată în calcul de CtEDO:

La 30 septembrie 2021, deputatul și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a depus o plângere la Consiliul Suprem al Procurorilor (CSP). Carp l-a acuzat pe Stoianoglo de fapte care au avut ca rezultat potențial comiterea mai multor infracțiuni. Deputatul a solicitat atunci CSP să numească un procuror pentru a investiga acuzațiile, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală.

La 5 octombrie 2021, CSP l-a desemnat pe procurorul Victor Furtuna din cadrul Procuraturii Anticorupție pentru a investiga acuzațiile. Stoianoglo nu a fost audiat de către CSP, care și-a dat decizia cu majoritate de voturi. În aceeași zi, procurorul Victor Furtuna a inițiat urmărirea penală împotriva fostului procuror general în legătură cu patru infracțiuni prezumate, calificate drept abuz de putere, luare de mită, fals și depășirea autorităților.

Începând cu acea zi, Stoianoglo a fost suspendat automat din funcție în conformitate cu articolul 55/1 din Legea nr. 3 din 25 februarie 2016 privind procuratura, care prevedea că procurorul general este suspendat automat din momentul în care împotriva sa a fost inițiată o procedură penală.

La 5 octombrie 2021, Stoianoglo a depus o contestație la Curtea de Apel Chișinău împotriva deciziei CSP de a-l desemna pe procurorul Furtuna să investigheze acuzațiile aduse de către Lilian Carp. Acesta a susținut că autoritatea de urmărire penală aparținea procuraturii, și nu CSP, care, în opinia sa, nu era o autoritate de urmărire penală.

Curtea de Apel Chișinău a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, la 2 noiembrie 2021. Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat un recurs în interesul legii la Curtea Supremă de Justiție. Printr-o hotărâre din 29 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul său pe chestiuni de drept ca fiind nefondat și a menținut hotărârea din 2 noiembrie 2021.

Astfel, căile de atac interne în privința suspendării din funcție au fost epuizate de Alexandr Stoianoglo.

Prevederile legale în vigoare din toamna anului 2022, după ce Stoianoglo a depus plângerea la Curtea Europeană:

Din octombrie 2022, Legea cu privire la Procuratură prevede că procurorul general în privința căruia a fost pornită urmărirea penală în condițiile art. 270 alin. (7) din Codul de procedură penală se consideră suspendat de drept pentru 3 zile. Până la expirarea termenului dat, Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă într-o ședință extraordinară și decide, cu votul majorității membrilor prezenți, asupra menținerii sau încetării suspendării din funcție a Procurorului General.

În cazul imposibilității convocării Consiliului Superior al Procurorilor în ședință extraordinară, decizia privind menținerea suspendării din funcție a procurorului general sau privind încetarea suspendării poate fi luată de președintele Consiliului Superior al Procurorilor. Decizia președintelui Consiliului Superior al Procurorilor urmează a fi validată la ședința imediat următoare a Consiliului Superior al Procurorilor, care se convoacă în termen de cel mult 15 zile de la data luării deciziei respective.

Stoianoglo, eliberat din funcția de procuror general

Pe 26 septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Documentul a intrat în vigoare în aceeași zi.

Conform unui comunicat emis de Președinție, „având în vedere că pronunțarea unei decizii de către instanțele judecătorești pe constatarea legalității eliberării din funcție a lui Alexandr Stoianoglo de către CSP este tergiversată, semnarea decretului vine în contextul recomandărilor Uniunii Europene de a asigura suplinirea funcției de procuror general și a obligațiilor Republicii Moldova de a îndeplini condiționalitățile din sistemul justiției”.

Avocații fostului procuror general au declarat pentru ZdG că decretul va fi contestat în instanța de judecată.

Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general la începutul lunii octombrie 2021, fiind cercetat pentru corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu. Dosarul privind excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu se află pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ultima ședință în acest dosar a avut loc pe 20 septembrie 2023, în cadrul căreia a fost audiat un martor. Următoarea ședință este programată pentru 5 decembrie 2023.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe 5 octombrie 2021. Pe 8 octombrie 2021 a fost plasat în arest la domiciliu, iar ulterior sub control judiciar. În prezent, în privința lui Stoianoglo nu este aplicată nicio măsură preventivă.