Cel mai bătrîn copac din Republica Moldova, stejarul lui Ștefan cel Mare din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, poate fi salvat, o spune Ion Roșca, director Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău.
Într-o scrisoare adresată rectorului USM, Igor Șarov, acesta spune că lucrările care ar consolida stejarul și i-ar prelungi viața costă aproximativ 117 500 lei.
Potrivit specialiștilor din cadrul Grădinii Botanice, arborele are în jur de 700 de ani, diametrul de 1,3 m și o înălțime de 25 m.
”Arborele examinat este puternic afectat de putrezirea lemnului, și prezintă pericol pentru vizitatori, dar în același timp și de surpare sub greutatea proprie. Din punct de vedere a amplasării scorburii poate fi constatat că acesta este foarte găunos. Sub influența factorilor fizici nefavorabili (vijelii, ploii abundente, vînt puternic etc.) se poate prăbuși la pămînt.
Pentru prevenirea incidentelor este necesar de a limita accesul fizic la tulpina arborelui. Accesul permis și sigur pentru vizitatori poate fi permis doar pe perimetrul circumferinței coroanei arborelui.
Necesar de-a instala doi proptei din partea nord, nord-vest, pentru reducerea vitezei de prăbușire a arborelui și pentru asigurarea echilibrului în cazul condițiilor meteorologice extreme ce pot prăvăli totalmente exemplarul dat.
Avînd în vedere că toate scorburi sînt în prezent plombate cu beton, considerăm inoportună îndepărtarea acestora tot odată fapt ce ar putea provoca posibile demararea altor procese de putrefacție și declin fiziologic. În procesul de extragere a plombelor vechi, pot fi cauzate vătămări mecanice a lemnului viu ce pot impulsiona prăbușirea arborelui. În locurile cu plombele distruse și existente in stare precară recomandăm efectua plombărilor adăugătoare cu materiale ecologice gen ceară, rășini, etc.
Pentru îmbunătățirea fructificației și sporirea vitalității arborelui se propune efectuarea administrării de elemente minerale pentru fortificarea sistemului radicular și a exemplarului în ansamblu prin aplicarea pe circumferința trunchiului, în acest scop, este necesară afînarea solului din jurul trunchiului în fața a 2/3 din proiecția coroanei.
Necesar scoaterea pavajului din jurul imediat al arborelui secular din motivul că împiedecă substanțial la aerarea sistemului radicular, tasarea și limitarea accesului de umiditate”, se arată în scrisoarea adresată lui Șarov.
Totodată, Ion Roșca a venit și cu un set de recomandări:
- Efectuarea studiului de analiză profundă a stării fitosanitare a arborelui cu ajutorul tomografului sonic ARBOTOM (existent la Î.M. Spatii Verzi din municipiul Chișinău);
- Prelucrarea fitosanitară complexă a scorburilor și a coronamentului contra la boli și vătămători – 5 prelucrări (5x2500 lei = 12500,00 lei)
- Înlăturarea ramurilor scheletare uscate de gradul I și toaletarea coronamentului (1 intervenție x 10000 = 10000,00 lei);
- Umplerea fisurilor dintre plombările de beton și trunchi cu rășini naturale, necesar cca 1000 kg;
- Aplicarea stimulatorilor de creștere pentru fortificarea sistemului radicular și a arborelui prin urmare ameliorarea procesului de declin fiziologic – 4 x 10000,00 = 40000,00 lei);
- Înlăturarea pavajului din jurul imediat al exemplarului de stejar;
- Multiplicarea vegetativă prin altoire a descendenților din stejarul lui Ștefan cel Mare – 50000,00 lei;
- Proptirea cu pari a părții cu înclinare pentru diminuarea posibilității de prăbușire sub greutatea proprie – 5000,00 lei
În concluzie, costul total al lucrările de salvare a celui mai bătrîn copac din Republica Moldova ar costa 117 500 lei, iar potrivit primarului localității Cobîlea, primăria ar putea acoperi doar costul lucrărilor de demontare a trotuarului.
Anterior Primărița din Cobîlea spune că deși a bătut alarma la ministerul Culturii, sub ocrotirea căruia se află monumentul natural, soarta acestuia rămîne incertă.
„Noi i-am invitat, dumnealor au fost la fața locului, au văzut, au stabilit că într adevăr este o problemă și stejarul riscă să fie pierdut, dar pînă la urmă problema au lăsat-o pe spatele nostru, ca să o rezolvăm noi. Dar noi ca administrație publică locală nu avem specialiști ca să-i implicăm în soluționarea acestei probleme pentru că este evident că aici trebuie să fie implicați specialiști. Noi nu riscăm să ne implicăm, dar o să batem la mai multe uși pentru a salva acest patrimoniu natural”, a spus Angela Ababii.
Cei de la ministerul Culturii spun că au redirecționat solictările la ministerul Mediului. La rîndul lor, ei spun că această problemă nu ține de competența lor și sugerează autorităților din satul Cobîlea să ceară ajutor de la specialiștii Grădinii Botanice.
Redacția Noi.md a adresat o solicitare către rectorul USM, Igor Șarov, în vederea oferirii unui comentariu la subiectul dat, însă la momentul publicării materialului așa și nu a primit un răspuns.
De menționat că satul Cobîlea, este cunoscut prin monumentele sale istorice şi culturale printre care se numărăr o biserică veche, care are aproximativ 700-800 ani, stejarul cel mai bătrîn, aşa-numitul stejar al lui Ştefan cel Mare, vîrsta căruia se estimează a fi de 700 de ani.
