Romania

Aerul - otrava de zi cu zi a bucurestenilor

Comisia Europeana a pus stampila pe ceea ce noi doar banuiam: calitatea aerului din Bucuresti este periculoasa pentru cei ce respira aici. Procedura de infringement impotriva noastra, activata anterior mandatului actual, este consecinta celor 30 de ani de salbaticie. Salbaticie imobiliara, salbaticie in trafic, salbaticie in taierea si toaletarea copacilor. E greu de evitat aceasta problema, caci sa nu respiri este exclus.

Citeste toate textele scrise de Irina Zamfirescu pentru Ziare.com

Intr-un punct anume cred ca primarul are dreptate: patru ani nu ar fi fost suficienti pentru rezolvarea acestei problemei. Dar ar fi fost pentru o imbunatatire substantiala. Nu a fost cazul: Primaria Generala a ratat si acest obiectiv.

Unul dintre primele evenimente publice ale actualului Primar General a fost lansarea acoperisurilor de statii de autobuz inverzite. Esecul rasunator al acestui proiect avea sa fie emblematic pentru toate politicile publice de mediu din oras. Centura verde, Taxa Oxigen, suta de kilometri de benzi dedicate utilizarii bicicletei, sistem de monitorizare a zgomotului urban, sistem informational pentru managementul calitatii aerului, energie solara pentru spitale, statii de alimentare pentru autovehicule electrice sunt proiecte dezbatute in Consiliul General, votate, si cam atat.

Azi nu prea avem nimic in plus fata de ce aveam acum patru ani raportat la nevoia de a remedia grava problema a calitatii aerului.

Trei sunt zonele importante in care trebuie sa ne uitam atunci cand vine vorba de calitatea aerului: trafic, spatiile verzi si gestionarea deseurilor. Peste tot, in toate acestea, administratia din mandatul actual a esuat lamentabil, lasandu-ne cel putin intr-o stare la fel de proasta ca atunci cand s-au apucat de treaba.

Cadastrul Verde, un document obligatoriu la nivelul autoritatilor publice locale, a fost realizat pentru Bucuresti in 2011. Acesta este un fel de inventar al tuturor arborilor, spatiilor verzi si luciului de apa, cu detalii tehnice care, teoretic, ar trebui sa ajute autoritatea publica sa gestioneze spatiul verde.

Anul acesta, Garda de mediu anunta ca a amendat Primaria Bucuresti pentru lipsa acestui document. In replica, Aurelian Badulescu a anuntat ca acest cadastru verde exista, "dar nu este actualizat". Un cadastru verde neactualizat este ca si cand el nu ar exista, de fapt.

Lipsa acestui document inseamna ca, in acest moment, nimeni nu stie care este situatia reala a spatiilor verzi la nivelul orasului. Deci va trebui si aici sa ne bazam pe declaratiile primarului.

Preocuparea pentru spatii verzi incepe intotdeauna de la cunoasterea situatiei. De acolo putem porni spre identificarea unor masuri de imbunatatire si multiplicare a acestor spatii. Dar noi nu stim nici macar atat.

Preocuparea teoretica pentru sporirea spatiilor verzi a existat. Spre exemplu, in 2017, a fost votat un proiect prin care urma sa fie realizat un proiect tehnic si, deci, o centura verde a Capitalei. Nu avem o centura a verde a capitalei, primarul general aruncand aceasta vina in responsabilitatea guvernului PNL, in februarie 2020.

Cei trei ani de guvernare PSD care s-au suprapus mandatului actual nu au fost nici ei cu noroc pentru Centura Verde.

In termeni de plantare, public, am gasit doar informatiile de mai jos, intr-o postare de pagina personala a Primarului din februarie 2020 - 100 de arbori plantati cu ocazia centenarului, 560 de arbori in Parcul Tineretului si 12.000 de arbori care reies din "datele transmise de primarii de sector" (o confirmare a faptului ca Cadastrul Verde nu a fost actualizat, acesta fiind instrumentul care nu poate fi "pacalit" prin hartii transmise de sectoare):

Cand vine vorba de date si masuratori, la capitolul aer stam la fel de prost. Reteaua de masurare a calitatii aerului care este accesibila cetatenilor este pusa pe picioare de organizatii non-guvernamentale. Desi primarul general a promis, in campania electorala de acum patru ani, ca Bucurestiul va avea propriul sistem de monitorizare a calitatii aerului, prin montarea de statii prin oras, anul acesta Gabriela Firea si-a declarat infrangerea. A invocat imposibilitatea de a dezvolta acest sistem pentru ca, pe scurt, nu e treaba institutiei.

Taxa Oxigen, proiect revolutionar pentru care Primarul General s-a imbracat si in tricou tematic, este un alt proiect care a infrant-o politic, desi incepuse implementarea lui. Proiectul prevedea taxe diferentiate pentru autovehiculele poluante care doreau sa tranziteze centrul orasului. Dupa dezbateri publice si angajamente ferme ca taxa de centru va functiona in Bucuresti, primarul s-a razgandit, intelegand cat de nepopulara ar fi aceasta masura. A mascat razgandirea intr-un "referendum" pe facebook, dupa care a anuntat ca, natural, oamenii nu isi doresc aceasta masura.

Asta dupa ce fusesera instalate in orase semnele de delimitare ale zonelor care urmau sa fie incluse si chiar dupa ce a incasat de la cativa cetatenii taxa.

De mai bine de trei ani, Primarul General se lauda in spatiul public cu achizitia de autobuze. O reusita majora a acestui mandat, spune ea.

Achizitia este prezentata ca fiind fundamentala pentru trafic si pentru mediu, fara insa sa explice cum si cu cat a contribuit aceasta noua flota la rezolvarea problemei aerului. Lasand la o parte faptul ca sunt diesel (ceea ce, ca principiu, transmite mesaje altfel decat eco catre publicul general), in lipsa unor masuri conexe (benzi dedicate transportului public, de pilda) care sa incurajeze abandonarea transportului motorizat individual, impactul asupra calitatii mediului este aproape de zero. Cu atat mai mult cu cat chiar primarul general a declarat la televizor ca noile autobuze se plimba goale prin oras, pentru ca oamenii nu le folosesc.

Desi acesta este in mod evident esecul unei autoritati publice de a convinge cetatenii sa migreze spre transportul public, parea mai degraba un discurs acuzator la adresa bucurestenilor.

Infrastructura pentru transport alternativ a fost si ea incremenita acesti patru ani, doar in ultimele sase luni incepand sa apara noi piste pentru biciclete. Asta desi proiectele in care sunt prevazute aceste piste dateaza din 2018. Doar campania electorala pare ca pune Primaria Generala la treaba.



Pe langa achizitii, un alt mod de a scapa de banii publici invocand calitatea aerului a fost eco-voucherele: 5000 de astfel de vouchere in valoare de 9000 de lei. Banii au fost dati pentru "predarea spre casare a unui autovehicul uzat", iar voucherul putea fi folosit pentru achizitia de o noua masina sau electrocasnice. Primarul Gabriela Firea si majoritatea Consiliului General au imaginat masuri de sprijin pentru inlocuirea masinilor vechi si pentru taximetristi. Intr-un proiect din septembrie 2019, majoritatea Consiliului general a votat distribuirea a 3.000 de eco-vouchere, in valoare de 15.000 lei/eco-voucher pentru masinile din flota de taxiuri a Bucurestiului, in schimbul casarii masinii.

Acest proiect de acordare de vouchere este un fel de instrument al puturosului sau intruchiparea populismului - ce e mai simplu si mai de grabnic aducator de voturi decat sa acorzi vouchere?

Pentru incurajarea utilizarii masinilor nepoluante, adica electrice, o solutie ar fi fost infrastructura de incarcare a acestor masini. Singurele informatii despre o astfel de infrastructura am gasit in decembrie 2018, cand primarul ne-a anuntat ca a facut sapte astfel de statii.

Exista, totusi, un proiect prin care se acorda un nou rand de 500 de vouchere, fiecare cu o valoare de 10.000 de lei, companiilor care amenajeaza astfel de statii. Pentru ca, firesc, mai simplu decat sa le faca primaria, prin companiile care ar trebui sa poata face asta destul de repede, e sa acorde beneficii altora pentru a-i face treaba.

Importante in economia discutiei despre mediu in Bucuresti sunt si cele doua documente strategice fundamentale: Planul de Mobilitatea Urbana Durabila (PMUD) si Planul Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA).

Aici lucrurile sunt destul de simple: PMUD-ul, care prevede masuri concrete de interventie in spatiul public, astfel incat sa ajungem la niste obiective concrete, a fost abandonat, iar PICA a fost din start realizat gresit, bazandu-se pe date cu o vechime de cinci ani (desi trebuiau folosite date culese cu cel putin un an inainte de redactarea documentului).

Un alt document strategic care ne-ar fi putut salva spatiile verzi ar fi putut fi Planul Urbanistic General. PUG-ul este un document fundamental pentru viziunea si obiectivele pe termen mediu pentru acest oras. Ei bine, noi, in 2020, avem la Bucuresti un PUG votat in anul 2000, cu o valabilitate de zece ani, si prelungit apoi an de an.

Acest lucru este absurd in conditiile in care Bucurestiul de acum nu mai are nicio legatura cu Bucurestiul de acum 20 de ani. Ne aflam in aceasta situatie pentru ca de zece ani de zile autoritatea publica nu a fost capabila sa elaboreze un nou document strategic care sa prevada cum sa se dezvolte acest oras.

Actuala conducere a PMB insa reinventeaza complet modul in care se construieste acest document: a fost inventat asa-numitul Plan Urbanistic Zonal Coordonator de Sector. Strategia de dezvoltare a acestui oras va fi dupa chipul, asemanarea si poftele a sase primari diferiti.

Pentru ca, absolut aberant, Primarul General a spus, in cadrul sedintei de Consiliu General din luna iunie 2020, ca PUZ-urile de Sector sunt fundamentale pentru definitivarea PUG-ului. O eroare de logica ce se poate dovedi fatala pentru spatiile verzi din Capitala (captura foto:):

Cu privire la gestionarea deseurilor din Bucuresti, situatia este suficient de neclara cat sa nu putem evalua ce s-a intamplat in acesti patru ani. Gropile de gunoi sunt in continuare suspectele principale in cazul unor varfuri de poluare din oras. Cu toate acestea, si acest subiect este disputat politic intre Primaria Generala si Ministerul Mediului. Atat de disputat politic incat sa nu mai intelegem nimic din ce se intampla de fapt.

Ce e evident e ca oamenii sunt in continuare sceptici ca deseurile pe care le colecteaza selectiv sunt gestionate responsabil de firmele de colectare. Cel mai recent proiect pe marginea acestui subiect vizeaza "descentralizarea" responsabilitatii depozitarii deseurilor, PMB delegand sectoarelor sarcina de a semna aceste contracte.

Primaria Capitalei intentioneaza construirea unei gropi de gunoi, declarand ca va accesa fonduri europene pentru realizarea acestui proiect. Cu toate acestea, lucrurile s-au impotmolit inca din momentul stabilirii locului unde aceasta groapa va fi construita.

Bucurestiul este un oras in care spatiul verde este sacrificat pentru realizarea parcarilor, in care primarul se supara pe cetateni ca autobuzele umbla goale prin oras, in care informatiile despre calitatea aerului ni le luam de la statii instalate de ONG-uri, in care primarul a imaginat vouchere pentru combustibil in numele combaterii poluarii, in care oamenii nu au incredere in capacitatea firmelor de colectare de a gestiona responsabil deseurile si in care nicio autoritate publica nu ne poate indica precis, cu date, sursa poluarii masive din oras.

Irina Zamfirescu este activist pentru drepturile omului la ActiveWatch, doctor in sociologie si poate cel mai insistent observator al activitatii autoritatilor publice locale din Bucuresti. "Din 2008 si pana acum am citit mii de pagini de hotarari de Consiliu General si am ascultat, probabil, sute de ore de sedinte de consiliu", spune ea. Considera ca experienta dobandita studiind "mersul" administratiei publice din Bucuresti ii da dreptul de a face un bilant al administratiei Capitalei in ultimii patru ani.

Ziare.com considera la randu-i ca Irina Zamfirescu a stat suficient cu ochii pe primarii Bucurestiului in acesti ultimi patru ani (in special), astfel ca va gazdui acest bilant asa cum ea insasi a ales sa-l scrie. In perioada urmatoare, asadar, Irina Zamfirescu va publica o mini-serie de texte care vor trata chestiuni precum comunicarea administratiei publice cu cetatenii pe care-i reprezinta, problemele de mediu, cele de infrastructura si cele sociale.

Fotografia autorului: Octav Ganea

Despre ce vrei sa scriem?


Football news:

Valery Karpin: Rostov, having scored a goal, got hooked psychologically, stopped pressing. In the End, there were no forces
Glebov received a red card for a foul on a Maccabi player in midfield. Var on match no
Aaron Ramsay: Under Pirlo, Juve players have more fun
Aubameyang on the decision to stay at Arsenal: Arteta is a key factor. He said: You can create a legacy here
You will get high from Rostov's goal as from your favorite song. Shomurodov from the fly in touch closed a crazy pass Normann 40 meters
Valery Karpin: Maccabi is a playing, pressing team. It is very dangerous to let her do everything
Barcelona will make one last attempt to sign Lautaro