Romania

Apelul la un presedinte care nu poate face mare lucru

Este impresionant memoriul trimis catre presedintele tarii de catre cativa prestigiosi jurnalisti ai Romaniei, cu privire la scutirea lor de impozitul pe venit, asa cum s-a votat recent in Parlament.

Jurnalistii ii cer presedintelui sa nu promulge aceasta lege, intrucat nu doresc sa fie obiectul unor exceptii si solicita sa fie impozitati exact ca orice cetateni, cu justificarea elementara ca toti suntem egali in fata legii si niciunul altfel.

Nu cred ca autorii memoriului sunt dintre cei care se lafaie in conturi si carora le prisosesc banii. Dimpotriva, o scutire de impozit le-ar prinde bine in buzunar, dar li s-a parut ca merita sa sacrifice buzunarul, in avantajul propriei demnitati, de la care nu pot abdica.

Fireste, demersul este cu bataie lunga. El porneste de la un principiu moral si de etica profesionala, de deontologie, dar observ ca intervine chiar in momentul cand o categorie numeroasa de demnitari si-au votat deja desfiintarea propriilor lor pensii speciale, desigur in speranta ca hotararea va fi infirmata de magistrati, adica una din categoriile beneficiare ale respectivelor pensii speciale.

O scutire de impozite care ar putea finanta propaganda politica

Este cu ochi si cu sprancene ca primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii de consilii judetene, plus multi altii, inclusiv parlamentarii, asteapta cu nerabdare respingerea la CCR a legii pe care acestia din urma si-au votat-o singuri, ca sa se scuze, cu ipocrizia deja cunoscuta, in fata electoratului: Vedeti? Noi nu vrem sa fim privilegiati, dar ne forteaza altii!

Nici micar judecatorii CCR nu-mi inchipui ca ar gandi altfel. Ar spune: aveti dreptate, este imoral sa fim privilegiati, dar ne obliga insasi Constitutia, iar noi trebuie sa ne supunem.

Ceea ce cer insa acum jurnalistii este pe departe diferit de ceea ce au cerut parlamentarii prin legea de desfiintare a pensiilor speciale, votata de ei in speranta ca, pana la urma, se va respinge ca neconstitutionala.

Jurnalistii au cerut sa fie tratati la rand cu toti ceilalti cetateni si nimic altceva. Nu au facut calcule, nu au stabilit destinatia sumelor ce s-ar economisi. Se multumesc sa raspunda onest principiului echitatii.

Parlamentarii si-au propus desfiintarea pensiilor speciale ca sa dea impresia ca se zbat sa caute o solutie financiara pentru aplicarea altei legi, votata tot de ei, dar fara acoperire.

Este vorba de dublarea indemnizatiilor pentru copii, o propunere populista a PSD facuta ca sa dea iluzia ca va folosi copiilor si parintilor, cand in fond nu foloseste nimanui daca, din lipsa de bani, nu se poate aplica.

Demersul grupului de jurnalisti, care cer sa nu fie scutiti de impozitul pe venit propus prin proiectul de lege, este sustinut si de organizatia ActiveWatch, care a cerut la randul ei presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge legea scutirii de impozit pentru jurnalisti, intrucat "este imorala" si "ar putea finanta propaganda politica".

Organizatia atrage atentia ca proiectul de lege poate sa starneasca suspiciuni privind un eventual troc intre institutiile media si politicieni, cerand presedintelui sa nu o promulge si sa o trimita, pentru reexaminare, la Parlament.

Campul de manevra al preseditelui este foarte ingust

Ce poate face presedintele? Campul sau de manevra este foarte restrans: poate trimite legea inapoi la reexaminare sau poate sa n-o trimita. Iar, daca legea va veni de la Parlament din nou la Cotroceni in forma in care plecase, inseamna ca pana aici au fost prerogativele prezidentiale si n-are incotro: trebuie s-o promulge.

Au mai existat cazuri notorii. In perioada de glorie a PSD+ALDE, cand Dragnea tragea sforile, iar Tariceanu il aplauda din culise, amandoi jubilau cand reuseau sa trimita vreo lege inapoi la Cotroceni, nu reexaminata asa cum cere in mod special Legea Fundamentala, ci restituita fara nicio dezbatere, numai mustacind placerea de a-l vedea pe presedinte cum le promulga contre coeur.

S-au dus acele vremuri, dar in Parlament PSD inca mai are majoritate. Nu poate repeta Corlatean ce facea Tariceanu? Nu poate repeta Ciolacu ce facea Dragnea? Iordache mai este inca colo, Nicolicea exista si el, Serban Nicolae sta neclintit in Senat, iar Melescanu este unul dintre marii neclintiti ai institutiei.



Pana cand atata neclintire?

Ce a gadit legiuitorul si ce au inteles unii

Asadar, este putin probabil ca Parlamentul are chef sa "reexamineze" ceva. In schimb, are ocazia sa impuste doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte, ii trimite presedintelui obisnuitul mesaj "ba ramane asa cum am stabilit noi!". Pe de alta parte, ii duce cu zaharelul pe jurnalisti si ii momeste sa cada rapid in trei capcane deodata:

* Scutirea de impozite a jurnalistilor de catre politicieni ii poate compromite in ochii acelei parti din opinia publica, pentru care presa este echidistanta si independenta de factorul politic.

* Le taie macaroana sa se mai lege in viitor de privilegiatii beneficiari ai unor indemnizatii uriase, pensii speciale, imunitati si multe alte privilegii, necunoscute pentru omul de rand.

* Ii face dependenti de cei care au pus umarul la scutirea de impozitul pe venit si care cu siguranta le vor arata obrazul daca vor fi criticati.

Nicio minte lucida nu si-ar putea inchipui ca trimiterea unei legi la reexaminare a fost gandita in Constitutie ca simpla formalitate, ca a fost pusa acolo numai ca sa fie pusa. Logica spune ca, daca Parlamentul este obligat sa primeasca legile la reexaminare, este obligat sa le si reexamineze, nu sa le restituie la Cotroceni ne-reexaminate si chiar ne-redezbatute.

Un comentator incerca recent sa subevalueze demersul jurnalistilor, observand - corect de altfel - ca numarul celor care semneaza apelul este restrans (vreo 13), in timp ce numarul celor care nu l-au semnat este de cateva mii.

Nu stiu daca sofismul oferit de comentator este o simpla cursa sau o exteriorizare a naivitatii sale. In orice caz, ma obliga sa fac trimitere la o veche anecdota, constand in urmatorul dialog dintre judecator si incupat:

"Nu poti nega furtul, inculpat. Pagubasul a adus trei matori care au vazut cand i-ai furat ceasul!". "Ei, si? Eu pot sa aduc o suta de martori care n-au vazut cand l-am furat!".

Ceva trebuie schimbat

Nu stim la ora actuala nici daca presedintele va promulga legea, nici daca o va trimite la reexaminare, nici daca, trimitand-o, Parlamentul o va supune dezbaterii cu toata seriozitatea sau ii va da mana libera lui Iordache sau Nicolicea sa faca ce vor cu ea ("Nu dezbatem, pentru ca nu avem ce dezbate").

Suntem in fata unei situatii ridicole: presedintele are dreptul sa trimita legea inapoi, pentru reexaminare, in timp ce Parlamentul nu este obligat sa o reexamineze si poate s-o restituie, asa cum i-a parvenit, chiar si fara sa o fi dezbatut serios.

In schimb, presedintele, primind-o, este obligat sa promulge ceea ce Parlamentul a refuzat sa reexamineze.

Demnitarul creditat cu cea mai ridicata legitimitate din tara - respectiv cu cel mai mare numar de voturi obtinute la scrutin - nu pare sa aiba putere de decizie de niciun fel. Mi se pare de tot rasul: ditai presedintele tarii este pus in situatia sa semneze - scuzati expresia - ca primarul!

Nu zic sa decida peste capul Legislativului, dar ar trebui sa le poata impune trufasilor parlamentari o dezbatere corecta si luarea in calcul a tuturor observatiilor si propunerilor.

Iar daca nu poate, atunci ceva trebuie schimbat urgent. Judecati si dumneavoastra ce anume schimbare se impune, stiind ca presedintele abia a fost reales cu o majoirtate zdrobitoare, iar partidele parlamentare s-au poticnit rusinos nu la sondaje, ci chiar la urne.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.