„Rata anuală a inflaţiei pentru sfârşitul anului curent este prognozată la 2,7 la sută”, în scădere faţă de prognoza din primăvară, când instituţia estima o rată a inflaţiei de 2,8%, arată BNR, în cel mai recent raport asupra inflaţiei.

Pentru anul 2021, BNR prognozează o rată anuală a inflaţiei de 2,5%.

În trimestrul doi al anului, rata anuală a inflaţiei IPC şi-a continuat parcursul descendent observat de la începutul acestui an. Traiectoria dezinflaţionistă a fost dată în principal de ieftinirea amplă a combustibililor, pe fondul corecţiei puternice a cotaţiei internaţionale a petrolului, indusă de scăderea însemnată a cererii provocată de criza sanitară şi, respectiv, de incertitudinile privind traiectoria revenirii economiei globale.

În schimb, contrar previziunilor, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a menţinut dinamica ridicată şi pe parcursul trimestrului II 2020. Acest indicator este o măsură a inflaţiei de bază utilizată de BNR, care reflectă variaţia preţurilor libere şi cu volatilitate relativ redusă. Indicele CORE2 se calculează pe baza Indicelui Preţurilor de Consum din care se exclud preţurile administrate şi cele cu o volatilitate ridicată (legume, fructe, ouă, combustibili).

Pe parcursul primelor patru luni ale anului, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a tins însă să crească uşor, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,73 la sută, de la 3,66 la sută în luna decembrie 2019. Evoluţia a fost atribuită unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanţare socială, asociate şi cu probabile sincope şi creşteri de costuri apărute în lanţurile de producţie şi aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaţioniste persistente pe partea cererii şi a costurilor salariale.

„În acest context, perspectiva este cea a consemnării unei uşoare tendinţe  de reducere a ratei anuale a inflaţiei IPC pe intervalul proiecţiei, care urmează să atingă 2,7 la sută la finele anului curent şi 2,5 la sută la sfârşitul celui viitor. Valorile reflectă predominant contribuţia inflaţiei de bază, proiectată în scădere pornind de la valorile ridicate înregistrate în perioadele recente,  în principal sub influenţa deficitului de cerere amplu format în economie  şi, respectiv, a disipării presiunilor inflaţioniste asociate şocurilor de ofertă rezultate din evoluţia situaţiei sanitare”, se menţionează în raportul BNR.

În sens invers, de amplificare a presiunilor inflaţioniste, va acţiona dinamica unor componente exogene  ale coşului de consum - preţurile combustibililor şi cele administrate, însă influenţa acestora nu va fi de natură să altereze profilul descendent al inflaţiei headline, mai arată raportul citat.