Romania

COVID-19 si criza climatica, doua mari probleme tratate in acelasi mod mioritic

Cand eram eleva, ma intrebam ce-ar fi fost daca ciobanasul din Miorita isi facea un plan de aparare cand a aflat despre complotul celorlalti ciobani? Cum ar fi sunat balada in acest caz? Nu am primit raspuns la aceasta intrebare in scoala.

Citeste toate textele scrise de Ioana Petrescu pentru Ziare.com

Problema e ca Miorita nu este doar o balada, ci un mod de abordare in Romania, complet acceptat de marea majoritate a societatii. Cred ca modul fatalist de a privi problemele a condus la multe din situatiile cu care ne confruntam. Negam existenta unor probleme stringente si intarziem sa gasim o rezolvare pana cand problemele se transforma in adevarate crize.

Suntem experti in negarea problemelor

Va aduceti aminte cand premierul Orban spunea ca alegerile locale se pot organiza fara a creste riscul de transmitere a coronavirusului? Oare nu stiam ce se va intampla? Ba da! Daca am fi analizat ce efecte a avut organizarea alegerilor in timpul pandemie in alte tari, precum Franta, Polonia si Serbia, inainte de alegerile din Romania, ne-ar fi aratat ca numarul de infectari a crescut in aceste state la doua saptamani dupa scrutin. Dar a fost mai convenabil pentru guvern sa nege realitatea. La noi, infectarile au crescut, de la 1.438 de cazuri in 27 septembrie, la mai mult decat dublu. Mai exact, la 2.880 de cazuri noi, doua saptamani mai tarziu.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!

Negam si problemele de mediu, chiar si atunci cand cifrele ne spun clar ca avem o problema. In urma cu cateva zile, retele independente de monitorizare a calitatii aerului au aratat ca nivelul maxim admis de poluare cu praf a fost depasit in unele zone din capitala cu peste 400%, conform Hotnews. Ce spunea Ministerul Mediului initial? In intervalul in care s-au inregistrat aceasta poluare cu praf, Garda de Mediu a fost pe teren pentru a monitoriza situatia si nu au fost semnalate incidente care sa afecteze calitatea aerului din Bucuresti. La scurt timp, au revenit sustinand ca au depistat cauza poluarii pe care initial au negat-o.

In general, nu ne pregatim pentru potentiale probleme. Suntem obisnuiti sa nu rezolvam nimic pana cand problemele nu ne explodeaza direct in fata.

Un exemplu in acest sens este scoala la distanta. La 7 luni de la prima inchidere a scolilor, inca nu suntem pregatiti de a le asigura elevilor invatamantul online, desi a fost foarte clar ca pandemia nu va trece in doar cateva luni si ca vor urma alte valuri care vor obliga copiii sa invete de acasa. In Bucuresti si in toate celelalte localitati care au intrat in scenariul rosu, toti elevii invata deja de acasa. Mai exact, ar trebui ca toti elevii sa poata invata de acasa, insa materia nu s-a modificat pentru a putea fi predata de la distanta si nu toti profesorii sunt pregatiti sa predea online. In Bucuresti, elevii nu intampina probleme cu internetul, dar in restul tarii sunt multe zone care nu au acoperire nici macar pentru mobil, cu atat mai putin acces la internet de mare viteza. Din martie pana azi, se puteau rezolva multe dintre aceste probleme.



De asemenea, nu facem aproape nimic pentru a rezolva problemele de mediu din tara noastra, desi ele au devenit destul de vizibile pentru romani. Sondajul realizat recent de Ministerul Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei si Banca Mondiala, releva ca poluarea este una dintre primele trei probleme semnalate de romanii din 41 de localitati urbane din tara noastra. Poluarea afecteaza negativ sanatatea. 400.000 de decese premature din UE sunt cauzate de concentratiile excesive ale poluantilor atmosferici, conform unui studiu efectuat de Curtea de Conturi Europeana. Insa, se pare ca aceste efecte nu sunt suficient de convingatoare pentru noi. Inca mai asteptam fara sa facem nimic. Ascundem problemele sub pres, ca pe praf.

Mai exact, Romania a trimis la Bruxelles Planul National al Romaniei privind Energia si Schimbarile Climatice 2021-2030. Comisia Europeana a criticat dur acest plan si l-a calificat drept incomplet, lipsit de ambitie si lacunar in punctele esentiale, conform unui comunicat al Greenpeace Romania. Reprezentantii acestei organizatii sustin ca autoritatile romane continua sa-si iroseasca eforturile in directia cosmetizarii sau ascunderii problemelor, in loc sa gaseasca solutii.

Coronacriza va provoca si o criza economica. Atunci vom avea alte prioritati. Vor fi alte focuri de stins, focuri ignorate azi. Nu vor fi bani pentru problemele climatice. Nu au fost nici cand economia mergea bine, in 2018. Conform ultimelor date Eurostat, Romania a cheltuit in acel an doar 0,8% din PIB pentru problematica de mediu, in timp ce alte tari precum, Cehia, Malta si Grecia ne-au depasit cu 0,9%, 1,2% si respectiv, 1,3% din PIB.

Pentru a evita un dezastru de magnitudine mai mare decat coronacriza, trebuie sa incepem sa constientizam, in primul rand, ca avem mari probleme legate de mediu. Trebuie sa ne informam si sa ascultam de oamenii de stiinta, nu de cei care raspandesc teorii ale conspiratiei. Sunt la fel de nocive teoriile conform carora nu exista coronavirusul si Bill Gates ne va pune un microcip la vaccinare, la fel ca si cele conform carora schimbarile climatice nu sunt reale, ci o minciuna inventata de chinezi.

Avem nevoie de profesionisti in functii cheie. Ne trebuie experti care sa scrie rapoartele de mediu si care sa poata gandi strategii pe termen lung, care sa nu starneasca indignarea sau rasul expertilor Comisiei Europene. Ne mai trebuie si un ministru care macar sa vorbeasca limba engleza, daca tot nu se pricepe la altceva. Nu, nu e o fita. Problemele climatice nu se rezolva exclusiv pe malul Dambovitei, este nevoie de cooperare internationala. Dupa calitatea prestatiei ministrului Alexe la Conferinta ONU privind schimbarile climatice - COP25, nu ne putem astepta la cine stie ce negocieri internationale de la domnia sa.

Universitatile trebuie sa isi ia in serios rolul de a promova idei noi, de a realiza lucrari de cercetare in domeniu, de a crea programe de masterat si doctorale de sustenabilitate care sa implementeze abordarile din afara si in Romania.

Dr. Ioana Petrescu este Senior Fellow la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government la Harvard Kennedy School, directorul Centrului de Leadership si Inovare la SNSPA, fost ministru de finante si fost cadru didactic la Universitatea Maryland, College Park.

Despre ce vrei sa scriem?


Football news:

Steve McManaman: Real Madrid are an aging team. They need new players if they want to reach their previous heights
ISCO could move to Sevilla in January. Lopetegui is personally Interested
Bilyaletdinov about the Champions League: Loco can leave the group. Unmotivated Bayern can be beaten in the 6th round
Zlatan Ibrahimovic: I Thought about retiring, but I wanted to change the mentality of Milan
Vasco da Gama sports Director: Balotelli will be like Maradona for us
Real Madrid won't buy Mbappe in the summer of 2021 due to the crisis (Le Parisien)
Ibra scores in 39, Buffon drags in 42, Ronaldo has no plans to finish. Is football really getting old?