Romania
This article was added by the user . TheWorldNews is not responsible for the content of the platform.

Judecătorii i-au „șters” fugarei Alina Bica 1 an și 3 luni din condamnare. Instanța: „A fost pusă în libertate și nu a început executarea pedepsei în Italia” MOTIVARE

Fugara Alina Bica a scăpat de 1 an și 2 luni din condamnarea de 4 ani pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender pe vremea când era șefa DIICOT, după ce Tribunalul București i-a „șters” perioadele în care acesta a fost arestată preventive sau la domiciliu în România, Costa Rica și Italia. Practic, Alinei Bica i-ar mai rămâne 2 ani și 7 luni din condamnare, dar încă nu a început executarea pedepsei închisorii în Italia.

Dacă hotărârea Tribunalului București din data de 22 martie 2023 va fi confirmată de instanța de control judiciar, atunci autoritățile din România vor comunica italienilor că Alina Bica mai are de executat 2 ani și 7 luni.

Curtea de Apel București va lua în discuție joi, 26 octombrie, contestația procurorilor la acestă hotărâre.

Cea mai importantă informație din motivarea Tribunalului București este că Alina Bica nu începuse, până la 22.03.2023, executarea pedepsei închisorii în Italia.

Alina Bica a depus pe rolul Tribunalului București încă din 2020 o contestație la executare în care solicita deducerea din pedeapsă a perioadelor în care a fost sub imperiul măsurilor preventive fie în România, fie în străinătate.

Așa a rezultat o perioadă de 15 luni pe care Alina Bica a solicitat să îi fie scăzută din pedeapsa de 4 ani la care a fost condamnată definitiv pentru favorizarea făptuitorului, adică a omului de afaceri Ovidiu Tender.

Judecătorii au refăcut calculele și au pronunțat următoarea soluție:

  • „Admite contestaţia la executare formulată de către persoana condamnată Bica Alina Mihaela. Deduce din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată decizia penală nr. 284/27.11.2019 a ÎCCJ – Completul de 5 Judecători, următoarele perioade:
  • , inclusiv (reţinere, arest preventiv, arest la domiciliu, în dosar nr. 4397/1/2014 şi în dosar nr. 2471/1/2015);
  • , inclusiv (reţinere, arest preventiv, arest la domiciliu, în dosar nr. 2138/1/2017);
  • , inclusiv (perioada de arest preventiv în Costa Rica, în baza încheierii de extrădare pronunţată în dosar nr. 22419/3/2018 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală);
  • , inclusiv (arest preventiv şi arest la domiciliu în Italia în baza MEA nr. 48/27.11.2019, emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală).
  • Anulează MEPI nr. 90/27.11.2019 emis de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală şi dispune emiterea unui nou MEPI, potrivit prezentei hotărâri.
  • Cu drept de contestaţie, în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţie prin intermediul grefei instanţei, azi, 22.03.2023”, se arată în minuta Tribunalului București.

Astfel, Alina Bica a obținut scăderea din pedeapsă a unui număr de 452 ce zile, adică 1 an și 3 luni.

Motivare: Cum a scăpat Alina Bica de un sfert din condamnare

Iată ce reține instanța în motivarea hotărârii prin care i-a admis fostei șefe a DIICOT contestația la executare:

  • Prin hotărârea pronunţată de Curtea de Apel din Bari, Secţia III Penală, la data de 27.11.2020, în dosarul nr. 15/2020, în esenţă, s-a refuzat predarea contestatoarei (Bica Alina Mihaela – n.r.), s-a dispus recunoaşterea sentinţei penale din 29.11.2016 a Î.C.C.J. şi s-a dispus executarea în Italia a pedepsei rezultante impuse contestatoarei prin sentinţa menţionată anterior şi deja stabilită de autoritatea judiciară solicitantă la 4 ani închisoare.
  • Autorităţile italiene au constatat dreptul contestatoarei de a putea executa sentința alternativ în țara de origine sau de stabilire și admiterii cererii acesteia de executare a pedepsei în Italia, conform normelor sistemului penal italian.
  • Tribunalul București și Curtea de Apel București au reținut, cu autoritate de lucru judecat, că hotărârea pronunţată de Curtea de Apel din Bari la data de 27.11.2020, irevocabilă la data de 22.12.2020, nu lipsește de caracter executoriu hotărârea judecătorească definitivă de condamnare pronunțată de instanțele române, întrucât, deși s-a admis cererea persoanei condamnate de executare a pedepsei în Italia, conform normelor sistemului penal italian, totuși persoana condamnată a fost pusă în libertate de la data de 23.09.2020 și nu a început până în 15.03.2023 (când s-a pronunţat Curtea de Apel – Secţia a II-a Penală), executarea pedepsei închisorii pe teritoriul statului italian.
  • Prin decizia din 15.03.2023, Curtea de Apel Bucureşti a statuat că, chiar dacă persoana condamnată ar fi început executarea pedepsei închisorii în statul italian, această executare ar fi încă în curs;
  • Prin urmare, mandatul de executare a pedepsei închisorii nu rămâne fără obiect, înainte de executarea de către persoana condamnată a pedepsei pe teritoriul Italiei şi după informarea de către statul italian că pedeapsa a fost executată sau că a intervenit o cauza legală care nu mai permite continuarea executării pedepsei sau eventual continuarea executării pedepsei pe teritoriul României sau a altui stat din Uniunea Europeana, în cazul în care persoana condamnată ar evada sau s-ar sustrage de la executarea pedepsei pe teritoriul statului italian.
  • Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală a decis că recunoașterea de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii.
  • În ciuda opoziţiei reprezentantului Ministerului Public, care a apreciat că nu se impune deducerea niciunei perioade, deoarece această sarcină revină autorităţilor judiciare italiene care au recunoscut şi au pus în executare hotărârea de condamnare, totuşi, instanţa de fond consideră că aceste perioade trebuie scăzute din pedeapsa de 4 ani închisoare.
  • Astfel, din moment ce s-a respins contestaţia la executare având ca obiect anularea MEPI, prin sentinţa penală din 01.09.2022, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, definitivă prin decizia penală din 15.03.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, atunci, faptul că hotărârea de condamnare este executabilă pe teritoriul României, impune cu necesitate atât deducerea perioadelor privative de libertate, cât şi emiterea unui nou MEPI, potrivit prezentei hotărâri”, se arată în motivarea hotărârii.

Alina Bica este în Italia, orașul Altamura, acolo unde se sustrage de la executarea pedepsei pe care a primit-o deoarece, din înalta funcție deținută, l-a favorizat pe afaceristul Ovidiu Tender – cel căruia tot ea îi deschisese dosar pe vremea când era simplu procuror.

Deși, până la urmă, Tender a primit 12 ani de închisoare, procurorii DNA au acuzat-o pe alina Bica de favorizarea făptuitorului și au obținut condamnarea ei.

Cum a demontat ICCJ teoriile Alinei Bica despre „intervențiile SRI”

În instanță, Alina Bica a acuzat „presiuni” din partea fostului general SRI Florian Coldea (pe vremea aceea adjunct al șefului SRI), care ar fi intervenit pe lângă ea să-l scape pe Tender.

Din motivarea deciziei Înaltei Curți rezultă că Alina Bica voia să obțină încetarea procesului penal pentru omul de afaceri chiar prin argumentul prescripţiei faptelor, de care a ajuns să se folosească în prezent pentru a-și anula propria condamnare.

Iată ce au reținut judecătorii de la ICCJ în motivarea condamnării Alinei Bica:

  • „S-a reţinut că probatoriul a dovedit că încă din primele luni de mandat, inculpata (Alina Bica – n.r.) a manifestat un interes deosebit pentru modul în care va fi identificată şi aplicată legea penală mai favorabilă odată cu intrarea în vigoare a noii codificări penale, impunând procurorilor de pe judiciar, fie direct, fie prin intermediul consilierului său, teza instituţiilor autonome, care făcea posibilă constatarea prescripţiei răspunderii penale într-un interval mai scurt, ca urmare a combinării dispoziţiilor privind cuantumul pedepselor dintr-o lege (de principiu, din noul Cod, unde pedepsele sunt mai reduse) cu cele ce reglementau termenul de prescripţie dintr-o altă lege (de regulă, din vechiul cod, care stabilea termene de prescripţie specială mai mici).
  • Demersurile inculpatei pentru acceptarea teoriei instituţiilor autonome în identificarea legii penale mai favorabile de către procurorii din subordine au fost apreciate de către instanţa de fond ca reprezentând elemente de circumstanţiere a activităţii desfăşurată de inculpată, în scopul îngreunării tragerii la răspundere penală a martorului (Ovidiu Tender – n.r.), de natură a evidenţia amploarea planului conceput în vederea ajutării lui (omului de afaceri – n.r.), ce a fost gândit în cele mai mici detalii pentru a-i asigura reuşita, fără ca aceasta să constituie o modificare a obiectului acuzaţiei.
  • Ca atare, susţinerile inculpatei potrivit cărora solicitarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei pentru (Ovidiu Tender – n.r.) a fost determinată de intervenţia prim adjunctului Serviciului Român de Informaţii (n.r. – Florian Coldea), pe care a pretins că nu îl putea refuza, întrucât activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ar fi avut de suferit în lipsa informaţiilor ce erau furnizate de instituţia menţionată, au fost apreciate de instanţa de fond ca neavând nicio relevanţă din punct de vedere juridic şi, ca atare, nu o pot exonera de răspundere penală, întrucât (Alina Bica – n.r.) nu era în relaţii de subordonare faţă de acesta şi mai mult, în condiţiile legii, procurorii sunt independenţi în luarea măsurilor şi adoptarea soluţiilor dispuse.
  • În raport de argumentaţia ce precede, Înalta Curte, Secţia penală, a reţinut că întreaga activitate derulată de inculpata (Alina Bica – n.r.) realizează elementele de tipicitate ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului (…), în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, aceasta a acţionat, în realizarea planului de a-l ajuta pe martorul (Ovidiu Tender – n.r.), cu vinovăţia cerută de norma de incriminare, respectiv intenţie directă.
  • Chiar dacă demersurile sale nu s-au finalizat cu pronunţarea unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei închisorii aplicată lui (Ovidiu Tender – n.r.), instanţa de fond a reţinut că, pentru existenţa infracţiunii de favorizare a făptuitorului, este necesar şi, totodată, suficient ca scopul de a îngreuna tragerea la răspundere penală să fi fost configurat de către autor la momentul acordării ajutorului, indiferent dacă, ulterior, a fost sau nu realizat”, se arată în decizia nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019.

La data respectivă, un complet de 5 judecători de la ICCJ a respins apelul Alinei Bica, așa că fosta șefă a DIICOT a rămas cu soluția pronunțată pe fond de Secția Penală.

În data de 26 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului.

Cum o „răsfăța” familia Tender pe procuroarea Alina Bica

Iată ce a dezvăluit în instanță în 2018 Nicole Tender, soția lui Ovidiu Tender:

  • Pe 3 martie 2006, Ovidiu Tender a fost arestat în dosarul Carom. A două zi, am fost la DIICOT, pentru a mi se permite să-l vizitez pe soțul meu în arest. Am avut o altercație cu Alina Bica. Ea mi-a spus că nu îmi aprobă cererea, deoarece nu eram încă căsătoriți. În final, mi s-a aprobat cererea. Ulterior, în 18 iunie 2006, am născut, dar nu am reușit să înregistrez copilul.
  • A două zi, am mers din nou la DIICOT împreună cu avocatele Mariana Ștefan și Laura Vicol. Alina Bica s-a împrietenit cu Laura Vicol (n.r. – actuala șefă a Comisiei juridice din Parlament) și acesta a reușit să o determine pe Bica să aprobe ca Ovidiu Tender să fie adus la Primăria Sector 5 pentru a-și declara copilul. Laura Vicol era fina noastră. Noi i-am botezat unul dintre copii.
  • În anul 2009, după ce Ovidiu Tender a fost trimis în judecată de Alina Bica, m-am întâlnit cu ea și cu Laura Vicol la unul dintre restaurantele din spatele DIICOT. Laura Vicol nu mai era atunci avocata noastră.
  • Alina Bica mi-a spus că ea nu are nicio vină în dosarul soțului meu și că acest dosar a fost fabricat de SRI și că știe că este trimis în judecată fără că el să încalce nicio lege sau normă.
  • După anul 2009, am început să mă văd destul de des cu Alina Bica. Mergeam la același salon de coafură, salon de înfrumusețare, care aparținea doamnei avocat Laura Vicol.
  • Eu am fost de cinci ori la părinții Alinei Bica în orașul Făgăraș. Una dintre vizite a fost înainte de Crăciunul din anul 2011, iar o altă vizită a fost de ziua Alinei Bica, în ianuarie 2012.
  • La dată când Alina Bica a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției i-am făcut cadou o statuie de bronz, care reprezenta Justiția. I-am dat și un ceas Rolex, pe care l-am cumpărat de la Paris și care valora 7.000-8.000 de euro, însă apoi am văzut că îl purta sora ei. Când i-am dat ceasul, Bica era în drum spre Făgăraș și noi eram în Sinaia. Ea s-a oprit și am mâncat la terasă restaurantului Palace din Sinaia. I-am făcut cadou și o poșetă Louis Vuitton în valoare de 2.000 de euro.
  • De ziua ei îi dădeam alte cadouri. Mi-a spus că îi place ceasul meu marca Rolex și atunci am considerat că își dorește un astfel de obiect, motiv pentru care i l-am cumpărat. În perioada în care îi dădeam cadourile, dosarul Carom se află pe rolul Tribunalului București. Alina Bica venea destul de des la biroul firmei noastre, de regulă sâmbătă. În prezența mea, i-a spus soțului meu că o să-l schimbe pe procurorul de ședința din dosarul Carom, Mirel Rădescu”, a spus soția omului de afaceri.

Nicole Tender a mai relatat că Alina Bica i-ar fi spus că prietenia să cu Elena Udrea o va ajută să ajungă procurorul general al României. Pentru a-i cultivă anumite relații înalte în mediul diplomatic, în anul 2013 soții Tender au acceptat ca Bica să-i însoțească în vizite la reședințele ambasadorilor din Israel și Olanda la București.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru fosta șefă a DIICOT

În cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO, instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de şefa instituţiei, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.