”Daţi-mi voie să vă recomand să urmăriţi evoluţia deficitelor bugetare în toate ţările europene şi să vedeţi că vom avea un deficit bugetar dintre cele mai mici la nivel european”, a adăugat el.

”Evident că vom creşte deficitul bugetar, probabil va fi în jur de 8,5-8,6. Daţi-mi voie să vă recomand să urmăriţi evoluţia deficitelor bugetare în toate ţările europene şi să vedeţi că vom avea un deficit bugetar dintre cele mai mici la nivel european. Sigur că alte ţări sunt în altă situaţie. Germania, de exemplu, nu a mai înregistrat deficit cred că de 10 ani şi îşi poate permite un deficit mai mare. România, în schimb a avut deficite succesive, a trebuit să se împrumute, cei de dinaintea noastră s-au împrumutat de multe ori mai scump din cauza lipsei de credibilitate şi sustenabilitatea unui deficit bugetar mai mare este extrem de dificilă”, a declarat premierul.

Deficitul bugetar al României este estimat să crească de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB, majorare de 5 pp faţă de deficitul aprobat iniţial, de 3,6% din PIB.

Totuşi, majorarea deficitului bugetar în România este una dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană (zona euro -7,7 pp).

Cele mai recente prognoze indică o înrăutăţire suplimentară a deficitelor bugetare, mai ales în zona euro  (Franţa de la -9,9% la -11,4% din PIB, Italia de la -11,1% la -11,6% din PIB), în contextul accentuării declinului economic în regiune estimat, de la -7,7% (CE, prognoza de primăvară 2020) la -8,7% (CE, prognoza de vară 2020).

Sursa datelor: Comisia Europeană, date ESA

*Impactul stabilizatorilor automaţi: creşterea deficitului bugetar ca rezultat al scăderii veniturilor bugetare, pe fondul declinului activităţii economice, şi creşterii cheltuielilor bugetare cu ajutoarele de şomaj (măsurată ca variaţie a componentei ciclice)

**Efortul fiscal reprezintă creşterea deficitului bugetar ca urmare a facilităţilor fiscale şi cheltuielilor excepţionale/temporare adoptate pentru susţinerea economiei şi combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, precum şi alte creşteri de cheltuieli implementate de statele membre.

Creşterea deficitelor bugetare în toate statele din UE este determinată în principal de reducerea veniturilor bugetare, cauzată de contracţia economică, şi a majorării cheltuielilor temporare pentru susţinerea economiei  (cele două componente au contribuţii similare în UE).

În cazul României, impactul scăderii veniturilor bugetare la adâncirea deficitului bugetar este de aprox. 3pp din PIB – reducerea veniturilor curente (venituri totale fără fonduri europene) faţă de bugetul iniţial este de 30,4 mld lei. Comparativ cu UE, impactul reducerii veniturilor este mai mic în RO, datorită unei contracţii economice mai reduse.