Romania

ANALIZA Cazurile Mona Musca si Dan Voiculescu, invocate de CNSAS in procesul in care Mugur Isarescu este acuzat ca a colaborat cu Securitatea

Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) atrage atentia judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, in procesul in care cere constatarea calitatii de colaborator al Securitatii in cazul sefului BNR, Mugur Isarescu, asupra deciziilor definitive date in dosarele Monei Musca si ale lui Dan Voiculescu.

Ce au in comun Mugur Isarescu, Mona Musca si Dan Voiculescu? Declaratiile date de acestia priveau activitatea unor cetateni straini.

In cazul lui Mugur Isarescu, cercetatorii de la CNASAS sustin ca acesta a semnat mai multe note despre colegii de la Institutul de Economie Mondiala si diplomatii straini de la Bucuresti, in special cei americani sau britanici, cu care avea contacte constante.

De exemplu, una din notele date de "Manole", numele conspirativ atribuit lui Mugur Isarescu in documentele fostei Securitati, viza chiar o intalnire din martie 1985, la care au participat mai multi diplomati straini. Iata ce spunea "Manole" despre unul dintre ei, intr-una din aceste note: "In discutii a mentionat dificultatile intampinate de membrii comunitatii diplomatice din Bucuresti in aceasta iarna (in legatura cu asigurarea gazelor din caldurii). A aratat ca diplomatii acreditati la Bucuresti isi exprima nedumerirea in legatura cu acest lucru, intrucat de regula membrii corpului diplomatic sunt protejati in orice tara, in Romania insa ei au stat in conditii mai dificile decat populatia.

3. A manifestat interes fata de eventualele masuri care fi luate in Romania pentru depasirea acestor dificicultati. De asemenea, daca in Romania sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economica sau numai se repeat linia oficiala.

4. A pus intrebari in legatura cu unele neconcordante intre cifrele publicate in presa prividn indeplinirea planului de dezvoltare a Romaniei (de exemplu, din anuarul statistic al RSR reiese ca ponderea tarilor socialiste in comertul exterior este de cca. 45%, pe cand din datele comunicatului de indeplinire a planului este de 54%."

Nota vine in contextul in care Securitatea monitoriza cu atentiile comentariile negative la adresa nivelului de trai sub regimul communist, cunoscut fiind faptul ca acesta urmarea promovarea idee ca statul comunist era forma superioara de organizare politca si sociala, in care toate persoanele aveau un nivel de viata ridicat, iar meritul pentru aceasta stare de fapt se datora in exclusivitate partidului.

In acest caz, ofiterii de Securitate au decis sa se continue monitorizarea diplomatilor, iar nota infomativa a fost trimisa pentru a fi confruntata cu discutiile care au fost inregistrate, pe banda magnetica, de o alta directie a politiei politice comuniste.

Citeste si: EXCLUSIV CNSAS cere instantei sa constate ca Mugur Isarescu a fost colaborator al Securitatii

CNSAS: Si strainii pot fi victime

Multi dintre cei acuzati de CNSAS ca ar fi colaborat cu Securitatea se aparau prin faptul ca declaratiile date de ei au vizat cetateni straini. Colegiul arata in documentele trimise judecatorilor ca legislatia romaneasca in materia deconspirarii colaboratorilor fostei politii politice nu nu face distinctie in privinta victimelor, daca acestea sunt cetateni romani sau straini.

"In plus, cetatenii straini puteau fi si ei victimele incalcarilor unor drepturi fundamentale, cum ar fi interceptarea corespondentei, filajul, urmarirea cu ajutorul informatorilor, cum este cazul in speta (cazul Mugur Isarescu- n.red.) s.a., cu posibila consecinta a ingradirii dreptului la viata privata," completeaza CNSAS.

Potrivit cererii de chemare in judecata, insusi legiuitorul recunoaste ca si cetatenii straini puteau fi victimile actiunilor de urmarire din partea Securitatii. "Pentru acest motiv, art. 1 din OUG nr. 24/2008 (privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii- n.red.) recunoaste in mod expres si cetatenilor straini dreptul de acces la dosarul intocmit de Securitate. Nu numai cetetanii statelor vizate de art. 1 din OUG nr. 24/2008 puteau fi victimele actiunilor de urmarire din partea Securitatii," arata CNSAS in cererea de chemare in judecata.

Ce stabileste OUG 24/2008: "Orice cetatean roman sau cetatean strain care dupa 1945 a avut cetatenie romana, precum si orice cetatean al unei tari membre a Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de acces la propriul dosar intocmit de Securitate, precum si la alte documente si informatii care privesc propria persoana, potrivit prezentei ordonante de urgenta si in conformitate cu prevederile legii privind protejarea informatiilor care privesc siguranta nationala. Acest drept se exercita la cerere si consta in studierea nemijlocita a dosarului si eliberarea de copii de pe actele dosarului si de pe alte inscrisuri care privesc propria persoana."

In sprijinul concluziilor, CNSAS a depus jurisprundenta relevanta in astfel de cazuri.

Foto: Cererea CNSAS de chemare in judecata

Mona Musca, "Dana" Securitatii

Decizia nr. 2/2007 a Curtii de Apel Bucuresti- Sectia a III-a civila este sentinta din cazul Monei Musca, care a colaborat cu Securitatea sub nume de cod "Dana". Este vorba despre note informative semnate in perioada in care Musca era profesor si care au vizat studentii straini de la Facultatea de Filologie - Universitatea Timisoara.

Foto: Hepta

"Recrutarea s-a efectuat pe baza de sentimente patriotice, la locuinta acesteia, moment la care a mentionat ca in grupa ce i-a fost repartizata sunt student greci: unii membri ai partidului comunist din Grecia, altii - din alte organizatii politice, acestia din urma confesandu-i-se ca nu-i vad cu ochi buni pe comunisti," prezenta cazul CNSAS. Decizia definitiva poate fi accesata pe site-ul Colegiului.



Felix, note informative despre cetatenii straini

Sentinta 671/ 5 februarie 2010 a Curtii de Apel Bucuresti si Decizia nr. 1465/10 martie 2011 a Inaltei Curti sunt hotararile date in cazul fostul senator Dan Voiculescu, care a colaborat cu Securitatea sub nume de cod "Felix" si "Mircea".

Dan Voiculescu a semnat o serie de note informative referitoare la cetateni straini cu care intra in contact, la rudele sale care au fugit din tara si la un coleg de serviciu.

Citeste si: Dan Voiculescu a fost colaborator al Securitatii - verdict final

Decizia nr. 1465/2011 poate fi accesata pe portalul Inaltei Curti.

Foto: Hepta

Cazul menajerei diplomatilor japonezi

Decizia nr. 3756/2017 a Inaltei Curti este un caz inedit in jurisprudenta deconspirarilor colaboratorilor Securitatii. Este vorba despre cazul Lucica Rebreanu, fosta menajera a unui diplomat japonez, denumit de politia politica drept obiectivul "Cazacu". In perioada 1985 - 1989, femeia a informat Securitatea cu privire la doi diplomati japonezi. Despre unul dintre ei, secretar III la Ambasada Japoniei din Romania in epoca, Securitatea afirma ca este "suspect de apartenenta la serviciul de spionaj japonez", aflandu-se in atentia acestora.

Cum arata o nota semnata de fosta menajera despre unul dintre diplomati: "A abordat chestiunea caldurii din aceasta iarna, aratand ca a fost sub orice critica si ca el cunoaste ca in lunile ianuarie-februarie au murit circa 1.000 de copii in incubatoare si maternitati. L-am intrebat de unde stie toate acestea, deoarece eu sunt romanca si nu am auzit sa se fi intamplat asa ceva, la care el mi-a spus ca aceste lucruri nu se scriu la ziar, dar in ambasada este o romanca, care informeaza cu toate problemele. /.../ Nu a pronuntat numele persoanei care informeaza si nici eu nu am insistat."

In prima faza a procesului, Curtea de Apel Bucuresti a respins solicitarea CNSAS. Motivul: OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii nu stabileste situatia cetetenilor din Japonia, stat care nu este nici membru NATO, nici in Uniunea Europeana.

"In plus, Curtea apreciaza ca actiunea organelor de Securitate fata de respectivii cetateni japonezi apare ca fiind justificata obiectiv, in conditiile in care erau suspecti de a face parte din serviciile de informatii japoneze.

In cauza, prin prisma activitatilor imputate partii parate, instanta nu poate concluziona decat ca a intervenit o intruziune in via ta privata a persoanei urmarite," motiva Curtea de Apel Bucuresti.

CNSAS insa a constestat decizia, iar Inalta Curte a intors sentinta si a stabilit definitiv ca Lucica Rebreanu a fost colaboratoare a Securitatii.

"Cu toate acestea, o interpretare potrivit careia definitia notiunii de colaborator a Securitatii, data de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 ar permite retinerea calitatii de colaborator al Securitatii numai in cazul denunturilor referitoare la cetatenii straini din statele membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord sau Uniunii Europene ori cetateniloi straini care, dupa 1945, au avut cetatenie romana este discriminatorie, straina de scopul si litera legii.

Contrar sustinerilor primei instante, beneficiara verificarii categoriilor mentionate de art. 3 din OUG nr. 24/2008 este societatea romaneasca in ansamblu, nu doar cei urmariti de Securitate sau urmasii acestora.

Considerentul primei instante, in sensul ca actiunea fostei Securitati ar fi fost justificata de imprejurarea ca actiunea Securitatii urmarea lamurirea unui caz de spionaj, nu poate fi primit, definitia notiunii de colaborator al Securitatii nedistingand in functie de motivul pentru care Securitatea urmarea persoanele denuntate de informator," motiveaza Inalta Curte.

Decizia nr. 3756/2017 poate fi accesata pe portalul Inaltei Curti.

Candidatul pentru fotoliul de senator

In fine, ultimul caz este al unei persoane care a candidat pentru un post de senator si care fusese recrutata de Securitate, in 1980, pentru supravegherea informativa a cetatenilor greci care vizitau Romania. In anul 1988, ea a fost folosita de organele de Securitate in calitate de sursa PCR.

Aceasta a intocmit mai multe note informative, in ceea ce priveste supravegherea grupelor de turisti straini vizitatori la acel moment ai Romaniei si a reprezentantilor unor firme grecesti, suspectati de apartenenta la activitatea Serviciului de Informatii Grec.

"Este irelevant si ca majoritatea informatiilor se refereau la cetateni greci, in conditiile in care si cetatenii statelor membre NATO sau ai Uniunii Europene sunt protejati de prevederile OUG nr. 24/2008, astfel cum rezulta expres din prevederile art. 1 alin. (1) din acest act normativ, calitatea de colaborator al Securitatii stabilindu-se asadar si prin raportare la informatiile despre acestia furnizate politiei politice romane.

Informatiile oferite de parata nu sunt lipsite de orice valoare pentru organele de Securitate, cum se sustine in recurs, in sensul ca s-ar referi la un fapt notoriu - vina generala a regimului comunist, ci dimpotriva erau informatii concrete despre cetatenii greci cu care intra in contact, despre relatiile acestora cu cetatenii romani, despre opiniile potrivnice regimului communist," motiveaza Inalta Curte.

Decizia nr. 4410/2010 poate fi a accesata pe portalul Inaltei Curti.


Football news:

Lone mascots are another symbol of the year
Casemiro: bale is the top 3 in the world at his best level. But we must admit that he is not in the best shape right now
Ferran Torres: Every player wants to be in the attacking team, and city are one of the most attacking teams in the world
Manchester City have announced the transfer of Ferran Torres from Valencia
German Count Zeppelin, heated underpants and Herbert Chapman. The final that started the great Arsenal of the 1930s
Klopp has signed a contract with adidas. Liverpool have an agreement with Nike
Jose Mourinho: Casillas and I have a good relationship. Over the years, they developed into an honest friendship