După interzicerea avortului s-ar putea „retrage şi puţinele protecţii care au mai rămas pentru victimele violenţei domestice”, iar apoi ar putea urma persoanele LGBT. „Aşa cum guvernele UE au dat dovadă de solidaritate financiară în cursul pandemiei, acum e vremea ca ele să-şi demonstreze solidaritatea politică cu cetăţenii ţărilor autoritare şi să se împotrivească erodării democraţiei”, îndeamnă EUobserver. 

Cotidianul britanic The Guardian calificând interdicţia drept „o trădare a democraţiei”. Totuşi, „protestele de amploare s-au metamorfozat într-o rebeliune împotriva unui guvern autoritar şi a unei biserici exagerat de puternice. Sfidând restricţiile anti-Covid, fermieri, mineri şi taximetrişti li s-au alăturat femeilor în prima linie a protestelor. Un lider de sindicat minier a declarat că «un stat care-şi asumă rolul de arbitru suprem al conştiinţei oamenilor se îndreaptă în direcţia unui stat totalitar»”.

 Ruşinos, afirmă Guardian, este că lideri ai PiS au incitat extremişti de dreapta şi huligani de fotbal să-i atace pe protestatari, declarând public că bisericile trebuie apărate „cu orice preţ” şi că manifestanţii urmăresc să „distrugă Polonia şi să pună capăt istoriei naţiunii poloneze”. Dar, „în calitate de stat UE, valorile Poloniei ar trebui dezbătute şi negociate în spaţiul public, nu dictate de clerici şi ştampilate de o curte [constituţională] marionetă”, conchide ziarul londonez.

Acuzată de multă vreme de susţinerea puterii ultraconservatoare, Biserica Catolică din Polonia este printre printre principalele ţinte ale protestelor masive împotriva interdicţiei aproape totale a avortului într-o ţară considerată un bastion al catolicismului în Europa, scrie AFP.

Sfidând pandemia şi restricţiile în vigoare în întreaga ţară, zeci de mii de polonezi au ieşit de opt zile pe străzi pentru a protesta împotriva deciziei Tribunalului Constituţional de a interzice avortul în cazurile de malformaţii grave sau ireversibile ale fătului.

Multe lăcaşe de cult au fost marcate cu inscripţii care acuză Biserica Catolică de promovarea „iadului femeilor” iar numeroşi protestatari au demonstrat cu pancarte şi au lansat apeluri anticlericale.

În unele locuri, liturghiile duminicale au fost întrerupte de activişti care au pătruns în biserici, situaţie fără precedent în istoria modernă a ţării, imaginile viralizându-se pe social media.

Aceste atacuri au provocat o reacţie fermă din partea guvernului şi au mobilizat grupuri de extremă dreaptă, autoproclamate „apărătoare ale credinţei”, acestea ciocnindu-se deja cu protestatarii.

Preşedintele conservator Andrzej Duda a condamnat „insultele faţă de simţămintele religioase şi profanarea lăcaşurilor de cult”, în timp ce liderul partidului conservator Dreptate şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, a denunţat „încercările de a distruge ţara aşa cum o cunoaştem noi ”.

Kaczynski, vicepremier responsabil de securitatea naţională în cabinetul Morawiecki, şi-a chemat susţinătorii să „apere bisericile” chiar înainte de marile proteste anunţate vineri.

Biserica „nu mai este considerată o instituţie religioasă, ci una de influenţare a politicii”, a declarat pentru AFP Adam Szostkiewicz, observator şi analist al vieţii ecleziastice.

Potrivit acestuia, revoltele din ultimele zile încununează o serie de scandaluri în care a fost implicată Biserica Catolică din Polonia, printre acestea numărându-se acuzaţiile de pedofilie, lupta împotriva „ideologiei LGBT” sau urmărirea unor câştiguri materiale şi politice.

„Diferite pârâuri au format acest mare râu (al revoltei)”, spune Szostkiewicz.

Episcopia poloneză a salutat „cu satisfacţie” decizia Tribunalului care, în conformitate cu dorinţele PiS, restricţionează dreptul la avort doar la cazurile de pericol pentru viaţa mamei şi la sarcinile rezultate din viol sau incest.

Poziţia clerului a fost primită ca „un festival al ipocriziei” de către tinerii manifestanţi, potrivit lui Szostkiewicz, chiar dacă, de atunci, unii episcopi şi-au nuanţat mesajul sau au cerut „să se calmeze conflictul”.

Purtătorul de cuvânt al episcopiei, părintele Leszek Gesiak, a declarat presei că „nu Biserica a început acest război. Nu l-am vrut".

Născuţi după căderea comunismului în 1989, călătorind, cunoscând democraţia liberală şi laică, „tinerii sunt mult mai secularizaţi decât generaţia părinţilor sau a bunicilor lor, adesea impregnaţi mai mult de cultura europeană, britanică sau americană decât cea poloneză”, a declarat pentru AFP Mikolaj Czesnik, directorul Institutului de Ştiinţe Sociale din Varşovia.

„Este o ruptură culturală şi tehnologică. Aceşti tineri sunt pur şi simplu altundeva”, insistă el.

Nu mai este o „generaţie JPII (n.r. Papa Ioan Paul al II-lea)”, ci cea .JPG”, notează ziarul de stânga Krytyka polityczna. Le este greu să accepte alianţa statului şi a altarului atunci când constituţia vorbeşte despre „autonomia” şi „cooperarea” lor.

Potrivit unui sondaj recent, 66% dintre polonezi dezaprobă verdictul Curţii Constituţionale în timp ce 69% dintre aceştia doresc un referendum privind dreptul la avort.

„A rămâne în brazdele trase de domnul Kaczynski, ar putea marca sfârşitul complet al autorităţii Bisericii”, estimează domnul Szostkiewicz.

În Polonia, a cărei legislaţii anti-avort era deja printre cele mai restrictive din Europa, există mai puţin de 2.000 de avorturi legale pe an, potrivit datelor oficiale.

Organizaţiile feministe estimează însă că peste 200.000 de întreruperi de sarcină sunt efectuate ilegal sau în străinătate anual.