După ce şi-a luat în 1939 licenţa în latină şi greacă la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, a lucrat timp de doi ani (1940-1942) în Ministerul Propagandei Naţionale şi după aceea la Ministerul Culturii (1943), de unde a fost trimisă la Institutul Român din Madrid.

Iată ce spune despre talentata scriitoare profesorul Alexandru Cistelecan în lucrarea „Frumoasă şi uitată (Antoaneta Bodisco)”: „Era atât de frumoasă încât nu numai că tulbura toată strada şi răsucea toate capetele după ea, dar mai şi stârnea gesturi spontane de mare teatru galant-stradal: în noiembrie 1943, abia ajunsă la Madrid ca secretară a Institutului Cultural Român şi asistentă a directorului Alexandru Busuioceanu, un spaniol absolut şi intempestiv îşi aşterne pelerina sub picioarele ei, atât de brusc încât fata mai că se împiedică. Dar n-o face, fireşte, căci frumuseţea nu se împiedică în omagii, ci doar trece suveran peste ele. Tot frumuseţea ei trebuie să fi fost şi cauza imperativă care l-a determinat pe Cioran să-i care bagajele la tren (de era să-l şi piardă), măcar că Cioran nu era nici atunci singur. În orice caz, la hotelul din Paris, unde s-a oprit pentru a lua trenul spre Madrid (va călători, de la Paris până la graniţa spaniolă, în acelaşi compartiment cu Mircea Eliade, aflat şi el în drum spre Lisabona), o aştepta un întreg ciopor admirativ: Cioran, Eliade, Horia Rădulescu, Ion Dragu ş.a. De nu se vor fi strâns acolo anume pentru Antoaneta, nu contează: contează c-au rămas mai toată noaptea pentru ea, sporovăind vrute şi nevrute”.

La Madrid, aceasta îl cunoaşte pe diplomatul lituanian autoexilat Arvid de Bodisco, pe care îl va lua de soţ.

În 1949, Antoaneta Bodisco publică, la Madrid, un roman intitulat „Un puerto en el Mar Negro”. În 1962, după decesul soţului ei, Bodisco se mută la Munchen ca angajată la postul de radio Europa Liberă.

Singurul său volum de versuri, intitulat „La apus de cuvânt“, apare în 1970, la Roma, cu o prefaţă de Mircea Popescu şi cu desene şi ilustraţii de Eugen şi Tudor Drăguţescu. Cartea este dedicată ilustrului latinist N.I. Herescu

Între 1974 şi 1977, este crainică la emisiunile în limba română la Deutschlandfunk din Koln.

Antoaneta Bodisco s-a stins din viaţă în 2005 la Koln.

Vă mai recomandăm:

INTERVIU Ileana Costea: „Cel mai mult m-a impresionat la Cioran şi Eliade cât de umili erau în viaţa lor privată“

Povestea artistului considerat unul dintre cei mai buni compozitori români din secolul XX. Prieten cu Eliade şi Cioran, a fost cenzurat de regimul comunist