Romania

INTERVIU Sebastian Lazaroiu: "Vor fi restructurari in aparatul bugetar. Nimeni nu stie amploarea, dar sa nu uitam: deficitul - 10%, datoria publica - 50%"

Pe 6 decembrie, Romania va experimenta cel de-al doilea scrutin electoral organizat in plina pandemie. Lipsesc campaniile electorale clasice, baile de multime, mitingurile. Sociologul si analistul politic Sebastian Lazaroiu este de parere ca pandemia a avantajat PSD si a dezavantajat, prin erodare, PNL si pe presedintele Iohannis.

Lazaroiu prognozeaza ca, cel mai probabil, PNL va face guvernul impreuna cu USR-PLUS dupa 6 decembrie, desi liberalii au cochetat si cu PMP. Tragedia de la Piatra Neamt a mai taiat din procentele liberalilor, astfel ca alianta cu USR-PLUS e cea mai probabila, spune sociologul in interviul acordat Ziare.com.

In privinta premierului, "Orban a fost stors ca o lamaie de criza economica si sanitara", iar jocurile sunt in plina evolutie. URS-PLUS e, in opinia sociologului, "un curent social, de asta e si foarte greu de invins. Multi spun chiar in contextul parlamentarelor din 6 decembrie ca rata scazuta a participarii va favoriza acest electorat, fiindca e mult mai hotarat, mult mai activ, stie ce vrea, si au dreptate sa spuna asta. Activismul clasic de tranzitie dispare. Oameni care sa faca acum campanie pentru PNL sau PSD, in speranta unor beneficii individuale (bani sau functii dupa alegeri), sunt tot mai greu de motivat".

Ziare.com: Sebastian Lazaroiu, suntem pe ultima suta de metri pentru alegerile parlamentare care vor avea loc duminica, pe 6 decembrie. Mos Nicolae le va aduce unora un mandat de parlamentar, pe altii insa ii va trimite acasa. Pe unii nu ii va afecta, daca sunt la al doilea mandat, vor fi beneficiarii pensiei speciale. In Romania, unii cetateni sunt mai speciali decat altii. Am avut si in aceasta campanie searbada vanturata tema "pensiilor speciale". USR-PLUS renunta la pensia speciala. Sunt cateva teme care se scot mereu in campanii: pensiile speciale, alegeri in doua tururi pentru locale, reformarea statului, reforma Constitutiei, dar, odata preluata puterea, ele raman in sacul de campanie. Butaforie electorala?

Sebastian Lazaroiu: Sunt intr-adevar teme de campanie, pentru ca se refera la privilegii ale demnitarilor sau avantaje pentru partidele mari. Ele trezesc multa emotie, chiar furie, deci mobilizarea electoratului e garantata. De data asta insa cred ca unele se vor intampla, dar din considerente diferite. Pensiile speciale pentru parlamentari sau alesi locali cred ca vor fi anulate. Nu si pentru magistrati sau militari. Dar cele pentru demnitari vor fi abandonate pentru ca e in interesul viitorului guvern (PNL/USR-PLUS) sa inceapa o serie de reforme cu un "exemplu". Oricat nu ne place cuvantul, va urma o perioada de austeritate, inevitabil, pentru ca efectele pandemiei asupra economiei, combinate cu dezmatul bugetar al guvernarii PSD, au produs consecinte dramatice asupra echilibrelor publice.

Sa ne amintim ca guvernul Boc a desfiintat pensiile speciale, dar tot ca un exercitiu de debut, cu valoare simbolica, pentru celelalte reforme si ajustari de venituri din sectorul public si privat. Adica, incepem cu noi, cei care ne aflam in demnitati publice, asta e mesajul. Alegerile in doua tururi se vor face si ele la orizontul lui 2024, pentru ca si PNL, si USR-PLUS au interesul sa diminueze forta PSD din teritoriu (inca mare, cum s-a vazut la locale). Reforma statului e si ea inevitabila pentru ca, in definitiv, e o irosire groaznica de resurse in momentul asta, si e nevoie de realocari pentru obiective mai ambitioase (absorbtia fondurilor europene, investitiile). Deci, viitorul guvern (chit ca ar fi fost PSD, desi nu va fi PSD) e obligat de realitate si de propriile interese sa recurga la aceste masuri si sa iasa din logica electoral-populista a fagaduielilor neonorate. Altfel, gestul parlamentarilor USR-PLUS, aflati la primul mandat, de a demisiona inainte de termen, e un gest simbolic care da greutate si credibilitate intentiei de a anula prin lege pensiile parlamentarilor.

Ziare.com: Notai pe Facebook, zilele trecute, ca Sorin Grindenau se lauda ca PSD si-a luat desant de it-isti pentru seara alegerilor, si anume tema furtului ar fi mai degraba pentru alegatorii intoxicati de Firea, dupa alegerile locale din Bucuresti, cu aceasta tema. Crezi ca mai prinde tema asta a fraudarii? La electoratul PSD, dar si in general.

Sebastian Lazaroiu: E un fel de revenire ridicola din partea PSD, afectat serios de isteriile mediatice de dupa alegerile din Bucuresti. Au strigat: "Frauda!", au prezentat imagini cu saci de voturi si au vehiculat teorii despre fraudarea informatica a votului, dar toate astea au ramas fara consecinte juridice sau electorale. Gabriela Firea nu mai e primar general. Acum tot ei le transmit simpatizantilor ca pot veni increzatori la parlamentare, fiindca se ocupa partidul, cu o echipa de IT-isti, sa nu mai fie fraude. Asta pentru ca, in mod firesc, un simpatizant PSD, care-si aude liderii strigand "Frauda!" si-apoi ii vede neputinciosi in fata "sistemului ocult de fraudare", tinde sa-si piarda increderea in procesul electoral si apare demobilizarea. Capul face, capul trage!

Dar sa nu ne rusinam prea tare. Avem exact aceeasi situatie in SUA. Strategii electorali republicani au atras atentia in ultimele zile ca, daca Donald Trump nu inceteaza cu acuzatiile de frauda, Partidul Republican se va confrunta cu o mare demobilizare la alegerile de departajare din Georgia (acolo se mai disputa doua locuri la Senat la inceputul lui ianuarie, care vor fi cruciale pentru controlul majoritatii). Ambele inabilitati strategice au pornit de la personalitatea unor lideri care nu stiu si nu accepta sa piarda. E vorba de Trump si Firea. N-a fost nimic programat, n-a fost o strategie gandita nici in cazul PSD, nici in cazul Republicanilor, atunci cand au acuzat "fraude masive". Pur si simplu partidele lor s-au lasat tarate in trena umorilor unor candidati care fac urat la pierdere.

Ziare.com: Sorin Grindeanu este impins in fata. Colectia PSD de lideri politici pe care partidul ii promoveaza este destul de saraca si "recicleaza" personaje precum Grindeanu care, sa ne amintim, a fost executat de Dragnea, a amenintat PSD cu "ruperea", a plecat cu coada-ntre picioare, a primit un post ca sa taca, si, iata, s-a intors. Ce se intampla cu PSD, a ajuns la fundul sacului in ceea ce priveste resursa de lideri?

Sebastian Lazaroiu: Da, la PSD e o criza de lideri, se vede asta, si e normal sa fie, pentru ca vin dupa o epoca de conducere autoritara si unipersonala, cu vinovatii si complicitati colective. Avem, in general, linia a doua a lui Dragnea, oameni care au fost si ei candva parte din echipa lui, dar care l-au abandonat pe parcurs. Insa Dragnea a avut grija sa se inconjoare permanent de lideri slabi, iar asta nu-i face diferiti pe cei de azi de cei care au ramas langa seful suprem pana in ultima clipa.

Disidenta lor a avut manifestari firave, pe alocuri, caraghioase, daca ar fi sa ne gandim doar la ocuparea sediului Guvernului de Grindeanu sau de puciul esuat din toamna lui 2018. Grindeanu a fost un asemenea om. Lider slab, fara viziune, usor provincial, cu destula tafna cat sa se angajeze intr-un coup de opereta, care a insemnat totusi inceputul sfarsitului pentru echipa Dragnea, nevoit sa inoveze prima motiune de cenzura impotriva propriului guvern. Intr-un context mai general, PSD a pierdut de doua ori guvernarea, in chip fortat, in 2015 si in 2019, inainte de termen, iar asta e un simptom de criza majora in interiorul partidului, rezultat al unei inadecvari la schimbarile din societate, incepand cu 2005. Un partid cu o asemenea "buba" in interior nu poate produce lideri de anvergura. Ca nivel de popularitate, acolo raman in continuare doua femei eligibile, teoretic, Firea si Vasilescu, insa PSD este un partid profund misogin, fondat pe o cultura traditionalista, paternalista. Nu intimplator Ion Iliescu era alintat "tatucul" sau "papasa". Nimeni nu concepe nevoia de "mamuca" sau "mamocica" in PSD.

Ziare.com: Conform ultimele sondaje, PNL e pe primul loc, PSD a mai pierdut din procente care s-ar fi dus spre USR-PLUS. PNL nu pare sa fie bucuros de o guvernare cu USR-PLUS, au fost o serie de declaratii cum ca liberalii ar prefera mai degraba PMP, presedintele a iesit insa si a precizat ca se va guverna cu USR-PLUS si punct. Pe alta, declari la un moment dat ca PNL va guverna cu USR-PLUS doar de fatada, dar pe sub masa cu PSD. De ce ii este frica PNL de USR-PLUS? Sa fie doar pentru ca, scriai la un moment dat intr-o analiza pentru Ziare.com, ca USR impune standarde mult mai inalte decat liberalii sunt obisnuiti?

Sebastian Lazaroiu: Eu n-am mai vazut de ceva vreme sondaje publice si asta, pentru mine, arata ca ceva e in neregula pentru actorii mari. Am scris inca din octombrie ca aceasta campanie va sta sub semnul unei mari emotii, fara sa am habar ca va fi accidentul de la Piatra Neamt. Si fara Piatra Neamt a fost destula emotie: cresterea numarului de cazuri, decese, aglomerare la ATI, carantinari regionale, inchiderea scolilor, a pietelor, pelerinaje interzise si, colac peste pupaza, reportajul Recorder de la Apele Romane Mures. Toate astea au facut impredictibila bursa zilei. De obicei, intre locale si parlamentare, nu se intampla schimbari fundamentale.

Cred ca incurajati de rezultatele de la locale, liberalii au visat la un scor care sa le permita o coalitie majoritara la limita, care sa nu-i oblige sa cedeze prea mult din putere. Asta ar fi insemnat cu PMP, pe care oricum il vor absorbi prin fuziune, si UDMR care, de obicei, se multumeste cu satisfacerea nevoilor de nisa. Emotia a schimbat putin trendurile. Dar cred ca si calculele au fost un pic hazardate, fiindca scorul USR-PLUS din locale s-a datorat incapacitatii aliantei dintre Barna si Ciolos de a propune candidati la primarii in toate localitatile (din ce stiu, au acoperit doar 60%).

Acum, liberalii, in loc sa se fi napustit asupra celor de la USR-PLUS, ar fi fost bine sa le multumeasca ca exista, pentru ca, in urma dezamagirilor produse de gestionarea pandemiei, simpatizantii PNL s-au indepartat de partid. Daca nu era USR-PLUS, n-aveau ce sa voteze si stateau acasa, ceea ce ar fi gonflat PSD la un scor care sa-i permita sa faca majoritate. PNL si USR-PLUS functioneaza pe principiul vaselor comunicante, asadar liberalii cred ca ar avea interesul sa tina apa in vase, nu sa sparga celalalt vas. Pe de alta parte, interesele PNL si ale lui Iohannis sunt un pic divergente. Iohannis se afla la ultimul mandat si pentru el conteaza de-acum ce ramane in cartea de istorie. Deci el are nevoie de o reforma profunda a statului, incepand cu educatia, sanatatea si terminand cu revizuirea legii fundamentale. Asta n-o poti face cu o coalitie fragila PNL-PMP-UDMR. Mai mult, Iohannis stie ca, in al doilea tur, a beneficiat masiv atat de voturile USR-PLUS, cat si de energia schimbarii din electoratul acestui partid, pe care nu o regasim in aceeasi masura la electoratul traditional al PNL.

Sigur, pentru liberali nu reformele sunt cele mai importante, cat perpetuarea la putere, prin colonizarea politica a institutiilor. Ei se gandesc si dincolo de 2024, Iohannis stie ca atunci i se termina al doilea mandat si nu mai conteaza decat cartea de istorie. Asadar, PNL n-are nevoie de niste "scandalagii" care sa-i inlocuiasca in 2024, ci vrea toata puterea executiva. Sigur, se poate argumenta ca PNL ar fi putut conduce mai eficient reforma cu o guvernare, practic, monocolora. Dar asta e valabil in teorie. In practica, avem asa: 1. o participare redusa la scrutinul din 6 decembrie (din motive conjuncturale legate de pandemie), deci cam 70% din populatie dezangajata fata de viitorul oferit de partide. Reformele nu sunt niciodata populare, dimpotriva. Mare parte din acesti 70% ne asteptam sa fie foarte activi in proteste. Un PNL, sa zicem, cu 35% din 30%, adica 10% din totalul populatiei, ce sustinere populara ar avea pentru mari reforme? 2. energia reformei se afla la USR-PLUS, nu la PNL. PNL are monopolul stiintei guvernarii, a administrarii.

Ziare.com: Cat de serioasa, de reala, este aceasta colaborare a PNL si PSD? Daca este asa, probabil ca va fi mai evidenta dupa alegeri, si daca este asa - cum se vor aseza lucrurile pentru urmatoarele prezidentiale despre care se vorbeste deja? Cine va fi/ar fi prezidentiabilul cu cele mai mari sanse?

Sebastian Lazaroiu: Ca sa fim onesti, si USR-PLUS, si PNL au nevoie de PSD in urmatoarea guvernare. Asta mai ales pentru ca revizuirea Constitutiei nu se poate face fara ei. Si nu numai. Vor fi probabil restructurari administrative dureroase in anii urmatori, inclusiv o posibila reforma teritoriala. Ciolacu si echipa lui s-au dovedit mai rationali in abordari, ba chiar au vorbit ei insisi de cateva teme care pana acum le erau straine. PSD, care va avea o pondere importanta in parlament, poate juca in doua feluri: fie sa apese pedala opozitiei pana la fund, ceea ce va bloca probabil unele masuri numai si prin faptul ca o mare parte a populatiei va fi convinsa sa se alature rezistentei la schimbare, fie sa faca o opozitie de fatada, adica sa lase sa treaca multe lucruri bune si sa nu coaguleze in populatie un nucleu dur, care sa se opuna vehement reformelor.

Cine nu intelege bine diferenta intre cele doua feluri de a face opozitie sa se uite la opozitia PSD din Parlament din ultimul an, care a fost, sa recunoastem, cu mici exceptii, de catifea. Asadar, in esenta, o comunicare subterana intre partidele la putere si in opozitie nu e rea, mai ales cand vei fi in situatia unei guvernari sprijinite practic de 16-17% dintre romani (pentru ca atat vor aduna PNL si USR-PLUS la alegeri), care isi propune reforme ambitioase si, inevitabil, dureroase, pentru ca vor deranja centre de putere consolidate de tranzitie (as putea numi aici doar sindicatele, ca sa intelegeti la ce ma refer). In punctul asta, guvernarea se poate baza mai degraba pe PNL decat pe USR-PLUS, pentru ca liberalii au mai multe canale de comunicare deschise cu PSD. Si vreau sa mai adaug ceva. La ora la care vorbim nu stim daca PSD sau PNL va ocupa primul loc in ierarhia preferintelor la scrutinul din 6 decembrie. Dar, daca va fi PSD, chiar daca si ei stiu ca nu au cum sa formeze guvernul, vor face mare caz de asta timp de patru ani si va fi o arma redutabila de opozitie prin victimizare. Vor spune: noi am iesit pe primul loc, dar Iohannis nu ne-a dat sansa sa incercam sa constituim o majoritate.

Sigur, presedintele ar putea sa urmeze acest algoritm (desi nu e obligat nici constitutional, nici cutumiar): sa ceara PSD sa nominalizeze premierul, daca iese pe primul loc, sa-i lase sa-si rupa gatul cu formarea majoritatii (pentru ca e cert ca si-l vor rupe) si-apoi sa mearga spre PNL. Problema e ca nu prea e timp pentru asemenea jocuri de ochii lumii. Ideal ar fi sa avem guvernul instalat pana la sfarsitul anului si, eventual, si bugetul pe anul viitor. Zic, ideal, dar e chiar vital. Cat despre prezidentiabili, PSD nu cred ca are astazi unul in partid, dar il va pregati, iar PNL va depinde mult si de mostenirea lui Klaus Iohannis, si de rezultatele guvernarii.

Ziare.com: Au fost perioade in care partidele dadeau adevarate "lovituri de imagine" cu scoaterea din joben a unui prezidentiabil. Criza lidershipului pare ca e cronica, partidele nu stau stralucit la acest capitol - nici la resursa umana, dar nici la capacitatea de a atrage personalitati cu "carlig". E greu sa mai dai "lovituri de imagine" in Romania lui 2020?

Sebastian Lazaroiu: N-as fi asa pesimist. Daca ma uit doar la USR-PLUS si vad oameni din ce in ce mai bine pregatiti (Fritz imi pare o figura decenta, cu potential). La fel, si la PNL exista o infuzie de figuri mai noi, promitatoare, de-ar fi sa ma gandesc la Violeta Alexandru. Lideri providentiali nu gaseste nimeni la coltul strazii, ca de asta sunt providentiali. Cand o sa apara unul, o sa-si faca singur loc in politica. Dar poate ca e mai bine ca nu avem lideri providentiali. Daca ceva n-a mers bine in politica autohtona, e ca ne-am bazat prea mult pe figuri providentiale: Iliescu, Coposu, Basescu, Dragnea. Plus ca riscul derapajelor autoritare in epoca noastra nu e chiar mic.

Ne uitam la Trump, la Viktor Orban si chiar la Dragnea (desi el prea popular n-a fost niciodata), si vedem ca seductia retoricii autoritare, izolationiste, presarata cu fantasmagorii si conspiratii, chiar acolo unde vorbim de democratii avansate, nu e de neglijat. Noi ar fi mai bine sa invatam cooperarea, pentru ca aici suntem deficitari si in politica, si in administratie. Sa avem echipe formate din oameni care sa se completeze in jurul unui obiectiv, nu doar sa-si bage cutitul in spate unii altora. Am avut prea multe "concursuri de frumusete" in ultimii treizeci de ani si, de-aici, poate si o discontinuitate in reforme, o lipsa de perseverenta in urmarirea obiectivelor mari.

Ziare.com: Dupa 6 decembrie, partidele se vor gandi deja la prezidentiale. Scriai la un moment dat ca Ponta se viseaza in aceasta pozitie, doar ca ProRomania e la limita intrarii in Parlament. Il va lua PSD pe Ponta inapoi?

Sebastian Lazaroiu: Pentru Ponta e alba sau neagra la aceste alegeri. Fara un vehicul care sa te tina vizibil in viata parlamentara, e greu sa faci politica la varf. Nu imposibil, dar greu. El e talentat, dar foarte inconstant, lipsit de directie. Deci avem doua scenarii: intra sau nu intra in Parlament. Daca intra, va fi rau pentru reformele din Romania, fiindca PSD va fi obligat sa se radicalizeze in opozitie. Ponta pare acum foarte deschis la schimbari si spune ca le va sustine (si el vorbeste de reforma teritoriala, de exemplu), insa oamenii politici, atunci cand simt miros de sange si cand e si competitie, isi schimba repede agenda cu care au defilat inainte. Nu stiu daca va fi primit inapoi in PSD. Daca nu intra in Parlament, putin probabil, daca intra, o fuziune nu e exclusa la un moment dat. PSD e incurcat de prezenta lui Ponta, in tot cazul.

Ziare.com: Va fi desemnat tot Orban premier, intr-o coalitie, cea mai probabila acum, intre PNL si USR+?

Sebastian Lazaroiu: Cred ca presedintele e inclinat spre aceasta varianta, dar trebuie spus ca nu e deloc o alegere simpla. Orban e seful PNL, iar experimentele cu premieri proxy, facute de Dragnea, ar fi bine sa ramana in urma. Pe de alta parte, Orban a fost stors ca o lamaie de criza economica si sanitara. El a plecat oricum de pe o pozitie scazuta in ierarhia credibilitatii politicienilor si nu prea si-a imbunatatit-o, pentru ca nu are charisma si, de multe ori, nu e destul de convingator, nu transmite forta. Ganditi-va ca Raed Arafat, care era in topul tuturor masuratorilor demoscopice, a fost turtit de pandemie. Chiar presedintele Klaus Iohannis, care a fost foarte prezent in acest al doilea mandat si in timpul crizei sanitare, desi venit dupa un scrutin care l-a relegitimat cu 65%, s-a erodat puternic in acest an. Spun ca sa intelegem ca oricine ar fi fost la carma in perioada asta ar fi avut de suferit politic.

Ei bine, criza sanitara si criza economica nu se termina anul viitor. Asadar, Orban va trebui sa gestioneze, secatuit cum e, o perioada chiar mai grea decat pana acum. Va reusi s-o faca? Va reprezenta Orban o valoare de incredere in comunicarea de anul viitor, care e esentiala? Sa ne amintim putin de Emil Boc. Boc n-a fost nici el un tip cu charisma, dar serios si muncitor. A fost premier desemnat in 2009. A guvernat alaturi de PSD, a fost demis prin motiune de cenzura. N-a fost un an usor, dar n-a fost nici atat de greu ca 2020. Dupa prezidentialele din 2009, presedintele Basescu l-a preferat tot pe Emil Boc, dar Boc era deja secatuit la cel de-al doilea cabinet. Pe urma, au urmat ajustarile salariale si marile reforme prin asumarea raspunderii. Boc a fost pur si simplu spulberat de ele ca om politic, chiar daca s-a intors la Cluj si a castigat un mandat de primar, pe care l-a reinnoit de doua ori.



Ce vreau sa spun este ca Boc n-a rezistat pana la capat. Si-a intrerupt mandatul la inceputul lui 2012, dar au fost si alte momente cand PDL ar fi vrut sa-l schimbe. Acum, stiu teoria. Ca, dupa scrutinul din decembrie, Orban se va reincarca, fiindca e adevarat, in teorie, o noua runda de alegeri te reincarca. Insa suntem oare in aceasta situatie si in practica? Ma tem ca nu. Vor fi alegeri cu participare scazuta. Practic, partidul lui Orban va fi sustinut de aproximativ 10% dintre romani. De aceea cred ca visul liberalilor de a guverna aproape singuri (cu doua anexe mai mici) era mort din fasa. USR-PLUS poate aduce un plus de credibilitate in cabinetul viitor, de la care s-ar putea contamina si Orban.

Ziare.com: PSD in opozitie, cu o pandemie care mai mult l-a ajutat - e uitat Dragnea, Dancila, Ordonanta 13, legile Justitiei hacuite sunt bine mersi, par in siguranta cu Catalin Predoiu. PSD va avea la dispozitie patru ani sa recupereze si mai tare politic, mai ales ca anul viitor criza economica generata de pandemie va lovi in plin. Va creste PSD?

Sebastian Lazaroiu: Pandemia a fost un nenoroc al liberalilor, care isi pregatisera un parcurs strategic liniar si simplu. Au luat guvernarea de la PSD, apoi au recastigat presedintia tarii, dupa care urmau sa faca parlamentare anticipate, suprapuse cu localele. A venit pandemia si le-a dat peste cap jocul. Acum, trebuie sa fim cinstiti cu liberalii. Au gestionat cat au putut de bine pandemia, dar e inevitabil sa iesi sifonat dintr-o asemenea criza, mai ales pentru ca: 1. au mostenit o situatie bugetara dezastruoasa de la PSD si 2. au fost guvern minoritar, monocolor. Nimeni n-ar fi putut s-o gestioneze mai bine, in conditiile date. Cine spune altfel e demagog.

Intr-o criza sanitara de acest fel (care apare o data la un secol) apar nemultumiri din toate partile: unii zic ca de ce nu inchizi tot, ca sunt prea multi morti, ca medicii de la ATI sunt excedati, altii zic ca de ce ii bagi pe ei in lockdown, si tot asa. E cumplit. Numai la guvernare n-ai vrea sa fii in asemenea momente. PSD a facut o opozitie de catifea. Putea fi mult mai rau. La inceput Ciolacu nici nu controla bine jocul si poate PSD a facut niste excese prin gruparea oamenilor lui Dragnea, dar, dupa ce s-au terminat localele si Ciolacu a luat in mana pixul cu care a semnat candidaturile la parlamentare, PSD a facut mai mult zgomot si butaforie. Povestea va continua si la anul, cu deosebirea ca PNL va avea guvern majoritar, insa situatia economic-bugetara este chiar mai deteriorata decat atunci cand a preluat-o de la PSD. Provocarile, la anul, vor fi multiple. Vom avea campania pentru vaccinare, deloc usoara. Si aici PSD are doua linii de joc: sa stimuleze sau sa sprijine curentul anti-vaccinist, ceea ce ar fi catastrofal, sau sa critice guvernul in nota obisnuita (ca nu s-au organizat cum trebuie, ca nu sunt destul de convingatori), ceea ce reprezinta o linie soft.

Pe urma, va trebui sa le explici oamenilor de ce trebuie sa respecte regulile (masca, igiena, distantare) si dupa ce incepe vaccinarea. Asta e chiar mai greu decat vaccinarea. La fel, PSD poate sa nu interfereze cu linia generala de comunicare a guvernului si sa admita (chiar sa contribuie la explicare) ca e nevoie in continuare de reguli sau poate sa joace populist si sa spuna: avem vaccinul, gata, masca jos! Apoi, vor fi restructurari in aparatul bugetar. Nimeni nu stie amploarea, dar sa nu uitam: deficitul bugetar - 10%, datoria publica - aproape de 50%, asadar, putem presupune ca nu va fi floare la ureche.

Multe administratii locale vor fi nevoite sa faca disponibilizari. Am vazut ca 30 de judete nu mai aveau bani de salarii pentru ultimele trei luni din 2020. Asta nu e joaca. Chiar si judetele dominate de PSD vor trebui sa inceapa sa mai reduca aparatele intesate de clientela sau, alternativ, sa stea cu mana intinsa catre guvern, ca acum, si sa ceara bani de salarii. Tot de cum va vrea PSD depinde. Asa cum am zis: apasa pe pedala pana la fund sau fac o opozitie de catifea, inscriindu-se pe orbita eforturile de reforma. In functie de alegerea intre aceste variante, PSD va creste populist si repede, dar va arunca tara in haos, cu proteste, nemultumiri si rezistenta la schimbare, posibil chiar determinand caderea guvernului, sau va creste incet, pe baze curate, fara sa sacrifice obiectivele nationale. Eu sper in a doua varianta.

Ziare.com: Pe de alta parte, USR-PLUS pare ca inca nu stapaneste jocul politic. Am vazut in cazul Florin Iordache si votul pentru Consiliul Legislativ, sa zicem episodul politic cel mai revelator in aceea ce priveste jocul politic al PSD, PNL pe de alta parte. USR-PLUS pare ca se dedulceste la jocurile de culise, pare ca mai lasa uneori si stacheta jos? Nici in teritoriu lucrurile nu sunt clare. Iata, la Timisoara, relatia USRPLUS- PNL pare mai degraba un joc al cui are ultimul cuvant.

Sebastian Lazaroiu: USR-PLUS e o victima in jocul asta. N-as vrea sa fiu naiv si sa ma fac ca nu vad ce se intampla. De pilda, n-as vrea sa ma fac ca nu inteleg ca, abia cand a zis Klaus Iohannis - "va fi guvernare PNL-USRPLUS", s-au rezolvat brusc blocajele si la Bucuresti, si la Timisoara. Au fost jocuri de asteptare ale liberalilor, care au sperat sa faca un guvern fara USR-PLUS, dupa alegeri, si deci sa-si lase libertate mai mare in aliantele din unele localitati, unde ar fi putut sa obtina voturi in consilii de la PSD sau Pro Romania, insa nu se cuvenea s-o faca inainte de parlamentare. Dincolo de asta, USR-PLUS nu joaca pe coordonatele conventionale si asta ar putea sa-i coste, dar poate sa le aduca si simpatie. O sa dau un exemplu. Vor fi la guvernare cu PNL.

PNL plateste presa (direct sau prin sponsori), asta se vede foarte bine si acum. Ce va face USR-PLUS? Sigur, presa partizana exista peste tot in lume, dar presa subventionata masiv de cei de la putere din bani publici, asta o sa vedeti mai rar. Asta e un obicei de care nu scapam de la Adrian Nastase incoace si e un obicei prost, nu doar pentru ca distorsioneaza democratia prin acces privilegiat la resurse, ci si pentru ca pur si simplu sunt cheltuiti bani publici in scopuri propagandistice, fara sa fie nimeni tras la raspundere. Deci ce va face USR-PLUS la guvernare? Sau alta speta. Televiziunea Romana. Toata lumea stie ce gaura neagra e acolo. O institutie publica neperformanta, in raport cu orice standarde de audienta, si politizata, in functie de majoritatea parlamentara.

Liberalii vor fi tentati sa faca ce-a facut toata lumea acolo. Pui consiliu de administratie, iti pui un loial director, alt loial la stiri si... gata! Ce va face USR-PLUS in legatura cu asta? Sigur, liberalii vor argumenta ca au nevoie de un mijloc de comunicare oficial, pe care sa-l controleze, mai ales ca sunt vremuri de criza. Dar acolo avem probleme majore cu scheme umflate de personal si cu contracte de tip capusa, inainte de orice. In fine, ce vreau sa arat e ca agenda radicala a USR-PLUS va intra adeseori in coliziune cu interesele si comoditatea pragmatica a PNL. Reamintesc si ce spunem mai inainte. E obligatoriu ca viitorul guvern sa aiba o comunicare subterana cu PSD. Va admite asta USR-PLUS?

Ziare.com: Pe valul euforiei post-locale, am avut declaratii de la Ilie Bolojan - noul presedinte CJ Bihor/Oradea, de la Dunca, pe Caras-Severin, de la Dominic Fritz, primarul ales la Timisoara, declaratii privitoare la restructurariile administratiilor locale stufoase. Din alte parti, tacere. Acum s-a asternut linistea. Restructurariile sunt spaima politicienilor - fie ca vorbim despre administratii locale sau centrale. Cat vor mai putea amana guvernantii aceste restructurari ale schemelor cu personal care se debuleaza in munca, cu personal care e platit sa stea?

Sebastian Lazaroiu: Nu pot amana. E vizibil. Repet indicatorii - 10% deficit bugetar, aproape 50% nivel de indatorare, 30 de judete nu mai au bani de salarii cu trei luni inainte de finalul lui 2020. Dar ar fi timp sa fie facuta cu cap, spre deosebire de mai 2010, cand guvernul Boc se afla sub presiunea FMI si a trebuit sa taie uniform. Si-acum e presiune mare, dar avem norocul ca toata lumea s-a dat peste cap cu finantele publice din cauza pandemiei. Numai ca in timp ce alte tari isi vor reduce deficitul odata cu incetarea crizei sanitare (pentru ca nu va mai fi nevoie de stimulente pentru sectoare economice sau compensatii platite persoanelor fizice si juridice), noi ramanem cu partea structurala a deficitului, care e rezultatul umflarii schemelor si maririi de salarii din pix, dupa 2012 incoace.

Finantatorii internationali nu pot fi pacaliti pe termen lung, dar sunt dispusi sa inchida ochii acum, cand e invalmaseala mare pe piata creditelor si ne pitim si noi dupa tarile UE. Deci ar fi timp sa nu mai taiem la intamplare. Sa fie studiate organigramele, auditate schemele de personal si pe urma vezi de ce ai nevoie si de ce n-ai nevoie. Cand zic ar fi timp nu ma gandesc la doi sau trei ani, dar, in orice caz, nu trebuie sa faci totul intr-o luna. Si-atunci socul va fi absorbit mai bine. Pe de alta parte, nici sectorul privat nu se va simti prea bine anul viitor, asa ca va trebui sa ai grija sa nu adaugi somajului curent si plutonul bugetarilor disponibilizati. E o provocare.

Ziare.com: Ca vorbim despre administratii locale, vorbim de sume uriase. Noul primar la Bucurestiului, Nicusor Dan - scriai la un moment dat ca te asteptai ca noul primar sa faca public sumele cheltuite din bugetul primariei in campania pentru locale si mai ales trusturile de presa beneficiare. Bani publici folositi pentru executii politice. Care ar fi explicatia tacerii lui Nicusor Dan? Sa ne amintim tema sa de campanie - cea mai puternica: Caracatita lui Firea.

Sebastian Lazaroiu: As fi zis ca e un tip iertator, insa l-am vazut des in actiuni de campanie comune cu PNL, la diverse posturi de televiziune, suspecte ca ar fi beneficiat de fonduri publice in timpul campaniei de la locale a Gabrielei Firea, incat imi imaginez ca n-a vrut sa faca valuri sau sa-si creeze adversari mediatici. El sau PNL. E in regula, am priceput. Dar raman aceste doua intrebari: 1. cat o sa mai continuam cu aceste bugete ascunse de campanie? 2. Cat o sa mai facem promisiuni in campanie, pe care le ignoram cu cinism dupa alegeri, in speranta ca alegatorul are memorie scurta?

Ziare.com: In ultimul timp, desi a fost considerata o mare victorie - castigarea Primariei Bucuresti de catre Nicusor Dan, se remarca in ultimul timp ceea ce in termeni ai retelelor sociale poarta numele de "trollare" - tema deja a dezamagirii de Nicusor Dan, ca nu iese in public cu dezvaluiri, ca nu face aia sau aialalta.

Sebastian Lazaroiu: Eu l-am votat pe Nicusor Dan si si azi cred ca va fi un primar mai bun decat Gabriela Firea. Pe de alta parte, am avertizat public, cu mult inainte de alegerile locale, ca felul in care si-a obtinut candidatura ii va dauna nu in alegeri (pe care le-a si castigat, cum am prezis), ci in timpul mandatului de primar. El ar trebui sa iasa din spagatul independentei si sa intre intr-un partid, fie ca e PNL, fie ca e USRPLUS. Nu acum, dar dupa parlamentare. Probabil va opta pentru PNL, ceea ce e foarte bine. Odata intrat in PNL, ar trebui sa-i convinga pe liberali, chiar daca n-a fost parte la nicio negociere intre partide, sa-si respecte angajamentele fata de parteneri si in fata electoratului. Daca-i ies aceste doua miscari, va avea un mandat de succes si are sanse sa-l ia si pe al doilea. Altfel, mi-e teama ca vom mai avea un primar al Capitalei cu un singur mandat intreg, alaturi de Gabriela Firea.

Ziare.com: Se remarca o radicalizare a spatiului public, in context pandmeic e de inteles. Dar sunt teme care s-au exacerbat. Tema bisericii pare ca este acum tema care pune paie pe foc. Ce spune asta despre societatea romaneasca, radicalizarea tot mai accentuata, intoleranta tot mai accentuata? Dincolo de declaratii nefericite, de personaje controversate, de fete bisercesti avand legaturi politice, cum e cazul Arhiepiscopului Tomisului Teodosie, dincolo de acestea, totusi, e o radicalizare in ceea ce priveste chestiunea "credintei" amestecata si cu conditiile de restrictie. Reteta perfecta pentru scandal. E tot mai accentuat acest public shaming, intoleranta in ambele parti. Care sunt explicatiile sociologice?

Sebastian Lazaroiu: Razboiul dintre biserica majoritara si societate n-a inceput de ieri, de azi. Atacurile la clerul ortodox, polemica dintre BOR si politicieni sau alte voci publice doar continua. Sa nu uitam campania de la referendumul pentru familie din 2018 sau zilele de dupa incendiul de la Colectiv din 2015. Virulenta a fost chiar mai mare decat acum. Cred ca suntem intr-o faza fireasca a procesului de laicizare care intervine in modernizarea societatilor democratice. Nu e un proces fara turbulente, mai ales ca in sanul bisericii coexista cel putin doua curente, din care unul e destul de periculos pentru ca vorbeste folosind o agenda dughinista sau a carui retorica e folosita de propaganda dughinista, inca nu e foarte clar. Celalalt curent, moderat, e nevoit adeseori sa tina isonul, cu un ton mai jos, doar pentru a masca sau evita o schisma.

Presupun ca asta se intimpla si in virtutea unor principii de autonomie, pe care patriarhul e nevoit sa le apere. Intre timp, societatea se schimba, merge mai departe, si chiar prinde curaj, criticand public discursuri, atitudini, pozitionari ale unor ierarhi. Asa ceva era de neconceput acum douazeci sau treizeci de ani. Si, intr-un fel, cei din tabara conservatoare mizeaza chiar pe aceasta inhibitie de demult - ataci insasi credinta, esti satanic -, dar asta prinde tot mai putin la publicul tanar, care intelege ca biserica e o organizatie, credinta e altceva.

De cealalta parte, se vorbeste tot de o agenda externa, numita progresista sau sorosista sau stangista si, fara sa neg o influenta externa prin imitatie, nu cred ca e vorba de un program ocult de distrugere a crestinismului, asta face parte tot din propaganda si disuasiune. Societatile dezvoltate occidentale s-au impacat deja cu separarea intre stat si biserica, o sa ajungem si noi la acest echilibru. Asemenea polemici sunt mai rare acolo sau duse pe alte coordonate. Acum, la ei, polemicile pot fi intre stat si gruparile islamice, dar asta transfera dezbaterea in alte zone. Pe de alta parte, sigur ca exista un specific al pandemiei. Nu doar BOR e nemultumita ca i se interzic anumite evenimente sau sarbatori. Vedem aceeasi nemultumire si in sectorul HORECA sau in orice localitate carantinata. Diferendele sunt mai degraba intre cei care clameaza un interes colectiv si cei care-si apara interesele individuale. Sigur, unii pot fi azi intr-o tabara, maine in cealalta.

Ziare.com: Sunt ani, Sebastian Lazaroiu, de cand ai emis teoria Albei ca Zapada si venirea ei in politica romaneasca. A venit sau a si plecat, sau inca n-a venit?

Sebastian Lazaroiu: Eu cred ca acum o vede toata lumea. Acum zece ani am vorbit de un curent de modernizare a societatii. El a tot crescut, la firul ierbii, si-a largit albia, azi sunt mai multi decat acum doi ani sau cinci ani. E vorba de un curent al nerabdarii, in principal, incurajat in primul rind de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Cred ca acela a fost momentul zero. Momentul deschiderii, al comparatiei, cand cetatenii au prins voce, au inceput sa inteleaga, au inceput sa ceara, au inceput sa bata din picior, sa fie mai intransigenti cu clasa politica, de fapt au inceput sa nu mai aiba rabdare. La acest curent s-au raliat ulterior si alte agende de nisa: ecologistii, stanga radicala, feministele etc. A durat ceva pana cand oamenii au devenit mai informati, au inceput sa priceapa cum functioneaza institutiile, dedesubturile politicii, trucurile repetate din campanie. Asta a fost prima faza.

Citeste si https://ziare.com/stiri/justitie/foto-cum-arata-palatul-lui-el-capo-de-suceava-unde-dna-a-gasit-ascunsi-600-000-de-euro-sub-saltea-1647487

A doua faza a fost solidarizarea acestor oameni, facuta posibila de retelele sociale. Devii mai curajos sa ceri un drept sau o linie de conduita din partea guvernantilor atunci cand stii ca nu esti singur. Or, asta era imposibil cand media traditionala era inregimentata de o parte sau de alta, dar facea aceeasi agenda dominanta a politicului.

A treia faza a fost protestul in strada, care nu a inceput cu Dragnea, cum s-ar putea crede, ci mult mai devreme. A inceput cu Rosia Montana, apoi Colectiv si-abia pe urma OUG13 si apararea justitiei. Sute de mii de oameni care se aflau in acelasi loc, in acelasi moment, fara lideri, fara coordonare, doar prin retelele sociale.

In fine, faza a patra a fost gasirea unui vehicul politic. La inceput a fost doar USB, pe urma USR, pe urma PLUS, acum USRPLUS. Aici functioneaza mai greu, fiindca noile partide au incercat sa se constituie dupa alte forme de organizare decat partidele clasice. De aici cred ca vine dificultatea. Dar multi politicieni, care se lupta cu USRPLUS, nu inteleg prea bine ca ei se lupta cu un curent social, de asta e si foarte greu de invins.

Multi spun chiar in contextul parlamentarelor din 6 decembrie ca rata scazuta a participarii va favoriza acest electorat, fiindca e mult mai hotarat, mult mai activ, stie ce vrea, si au dreptate sa spuna asta. Activismul clasic de tranzitie dispare. Oameni care sa faca acum campanie pentru PNL sau PSD, in speranta unor beneficii individuale (bani sau functii dupa alegeri), sunt tot mai greu de motivat. Pe cand multi dintre cei care activeaza la firul ierbii pentru USRPLUS sunt acolo din convingere, fara sa astepte nimic pentru ei. E posibil sa nu mai existe USRPLUS, dar curentul ii va supravietui si se va face tot mai mare cantitativ si se va maturiza tot mai mult. Partidele clasice nu pot decat sa-l mai amane o vreme. In mod evident ele nu-l pot capta, pentru ca nu pot abandona mijloacele traditionale. Cu ce sa-i seduci pe oamenii astia? Mai ales ca nu mai pot fi pacaliti, fac diferenta intre vorbe si fapte.

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/dramele-politicienilor-care-au-realizat-marea-unire-a-romanilor-1647298


Football news:

Torino sacked Giampaolo as head coach
Gary Neville: Manchester United will not become champions unless Pogba gives a couple of months of brilliant play
Mohamed Salah: I want to stay in Liverpool as long as possible, but everything is in the hands of the club
The Eintracht captain ended his career in the middle of the season for his son. He said goodbye to football by exchanging T-shirts with the referee
Frank Lampard: Leicester are in the RPL championship race. I don't want to say whether Chelsea are involved or not
Mancini on Pirlo: Difficulties at first - it's normal, even if you played at the top level
Phil Neville took over Inter Beckham