Romania

Migraţia externă a ieşenilor

Migraţia este un fenomen de mobilitate a populaţiei în spaţiul fizic sau geografic, constând în schimbarea domiciliului unei persoane sau grup de persoane dintr-un loc într-altul, înţelegând prin aceasta mişcarea dintr-o unitate administrativă în alta în interiorul aceleiaşi ţări sau dintr-o ţară în alta. Ca fenomen sociodemografic, migraţia externă (emigraţia) poate fi analizată prin raportare la două dimensiuni: migraţia externă definitivă şi migraţia externă temporară1.

Atunci când o persoană emigrează într-o ţară, renunţând la domiciliul din ţara de origine, obţinând un domiciliu în ţara de destinaţie, avem de-a face cu migraţia definitivă. În perioada 1990-2019, din judeţul Iaşi, au emigrat definitiv un număr de 16.909 persoane. Pentru mai multe repere temporale, să mai dăm câteva cifre de la Institutul Naţional de Statistică2: în anul 1990 (după „revoluţia” din 1989) au plecat definitiv din judeţul Iaşi un număr de 381 de persoane, în anul 2007 (aderarea României la UE) au plecat 341 de persoane, iar în anul 2019 au emigrat definitiv 1925 de persoane.

Interesant este faptul că, după criza economică din perioada 2009-2014, urmată de o perioadă de macrostabilitate economică, efectivul de emigranţi definitivi din judeţul Iaşi s-a dublat. În lipsa unui sondaj de opinie care să releve care sunt motivele pentru care un număr în creştere de ieşeni au plecat definitiv din ţară, avansez câteva ipoteze explicative: 1) definitivarea situaţiei socioprofesionale personale/ familiale în ţara de destinaţie; 2) nivel de trai care conferă stabilitate/ siguranţă financiară în ţara de destinaţie; 3) dezamăgire iremediabilă faţă de modul în care merg lucrurile în ţara de origine comparativ cu ţara de destinaţie.

Migraţia externă temporară înseamnă deplasarea cetăţenilor români în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, cu schimbarea reşedinţei obişnuite, excluzând perioadele de concedii, burse de scurtă durată, munca sezonieră. Metodologia utilizată de INS pentru stabilirea emigraţiei temporare este o estimare, având la bază un model econometric şi combină două surse de date: (1) datele administrative de la Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor şi Gestiunea Bazelor de Date, precum şi de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi (2) datele statistice provenite de la ultimul Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor (2011), seriile de fluxuri migratorii transmise de oficiile de statistică din ţări precum Italia şi Spania şi aşa numitele „statistici în oglindă” privind migraţia internaţională furnizate de Eurostat.

În cele ce urmează, să examinăm cum a evoluat indicatorul care descrie migraţia externă temporară, din judeţul Iaşi. În perioada 2012-2019, au emigrat temporar un număr de 60495 de persoane, cu schimbarea reşedinţei obişnuite din judeţul Iaşi, pentru o perioadă mai mare de 12 luni. În lipsa unor date care să certifice originea cetăţenilor care au emigrat temporar în perioada menţionată, avansez ipoteza că cei mai mulţi emigranţi temporar din judeţul Iaşi sunt cetăţeni originari din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu cetăţeni moldoveni (basarabeni) care au obţinut cetăţenia română, au avut o perioadă reşedinţa obişnuită pe raza administrativ-teritorială a judeţului Iaşi, după care au plecat mai departe în ţări membre ale UE. Practic, pentru aceşti cetăţeni, România este o ţară de tranzit, iar paşaportul românesc reprezintă documentul care oferă perspectiva unei vieţi mai bune în Occidentul dezvoltat.

Cetăţenii originari din Republica Moldova care devin emigranţi temporar sunt cei care figurează pe listele electorale permanente din unele unităţi administrative ale judeţului Iaşi (Iaşi, Moşna, Scânteia, Grajduri etc.) şi care nu se prezintă la vot. Efectivul acestor cetăţeni migranţi temporar contribuie într-o măsură semnificativă la subevaluarea ratei de participare la vot în judeţul Iaşi, respectiv în judeţul Vaslui, unde se petrece acelaşi fenomen migratoriu. Revenind la cifre, remarcăm faptul că, în perioada 2012-2019, avem un minim de migranţi temporar consemnat în anul 2013 (6007 emigranţi temporar), faţă de un maxim atins în anul 2017 (9084 emigranţi temporar).

În cazul României, migraţia externă (definitivă sau temporară) este un fenomen sociodemografic condiţionat economic. În general, românii decid să emigreze pentru a avea un trai mai bun. Peste 15% din angajaţii români sunt săraci, 35,8% din copiii români se situează sub pragul de sărăcie, rata sărăciei relative per total populaţie fiind de 23,5%. Actualmente, în România, un loc de muncă nu garantează un trai decent, iar situaţia creată de criza pandemică de COVID-19 va agrava problema migraţiei. Consecinţele emigraţiei pentru ţara de origine sunt scăderea natalităţii, reducerea populaţiei active economic (forţa de muncă), îmbătrânirea populaţiei prin creşterea ponderii persoanelor vârstnice în populaţia totală, în detrimentul segmentelor de populaţie tânără (copiii şi adulţii).

Fluxurile de migraţie pot genera consecinţe şi pentru ţările de destinaţie. Un studiu recent publicat de OECD arată că migranţii reprezintă în medie 24% din totalul medicilor şi 16% din personalul de îngrijire, aflaţi în prima linie de luptă împotriva COVID-19. Din cauza numărului mare de contacte directe, dar şi din cauza condiţiilor neadecvate de locuit, în spaţii supraaglomerate, un procent mare de migranţi au contactat infecţia cu noul coronavirus. Studiile realizate în ţări membre OECD relevă faptul că riscul infectării este de două ori mai mare în rândul migranţilor faţă de populaţia locală. Criza economică generată de pandemia de COVID-19 aruncă în ghearele şomajului şi pauperizării mai ales emigranţii, în special cei care lucrază în sectorul ospitalier/ HoReCa sau în serviciile directe prestate populaţiei3. În loc de concluzie, fie că emigrează, fie că decid să rămână în ţările de origine, viitorul nu este prea optimist pentru cei care sunt doar forţă de muncă. Peste tot acest peisaj sumbru bântuie stafia automatizării, robotizării, implementării inteligenţei artificiale şi a algoritmilor care vor contribui în mod inevitabil la disponibilizarea unui număr mare de oameni. Lumea după COVID-19 nu va mai fi la fel, inclusiv pentru migranţi.

1 Ciprian Iftimoaei, Ionuţ-Cristian Baciu, Statistical Analysis of the External Migration after Romania’s Accession to the European Union, Romanian Statistical Review - Supplement nr. 12 / 2018, pp. 188-209.

2 Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO Online, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, ultima accesare octombrie 2020.

3 OECD, Impact of COVID-19 on migration policies: key findings, https://read.oecd-ilibrary.org/view/?ref=134_134314-9shbokosu5&title=Managing-international-migration-under-COVID-19, ultima accesare octombrie 2020.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

Football news:

Queiroz dismissed as coach of the national team of Colombia
Klopp on goalkeeper Kelleher's game with Ajax: Top, top, top, top
Manchester United, Tottenham and Chelsea are Interested in Brighton defender white
Red bull tore up Lokomotiv with a perfect variety of attacks. The stricken Loco didn't know what to do
The Spanish super Cup may not take place in Saudi Arabia, but in Spain
Goals by Zobnin, Kuzyaev and Skopintsev claim the title of best in November
Romelu Lukaku: one and a Half years at Inter are the best in my career