Romania

Se putea evita tragedia de la Internațional? Bebeluș sufocat accidental în pat

Angel şi Elena Agache, primul fiind un influent om de afaceri şi deputat în Parlamentul Republicii Moldova, au venit la Iaşi la finele săptămânii trecute. Cei doi s-au cazat, sâmbătă seara, la Hotel Internaţional, din centrul oraşului, alături de fetiţa lor de doar 6 luni. Potrivit unor surse judiciare, copilul ar fi dormit în acelaşi pat cu părinţii săi. Spre dimineaţă, înainte de ora 5, tatăl a sunat îngrozit la 112 şi a anunţat că fetiţa lor nu mai respiră. Un echipaj al Serviciului de Ambulaţă Judeţean Iaşi, urmaţi de poliţişti de la Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi, au ajuns în camera de hotel în care se aflau cei doi. Medicul de pe ambulanţă l-a găsit pe copil învineţit şi fără suflare, fiind nevoit să constate decesul.

Dosar penal: procedură standard

„În jurul orei 5.00, am fost sesizaţi cu privire la faptul că un copil, de 6 luni, a fost găsit decedat în camera unui imobil, din municipiul Iaşi. Poliţiştii deplasaţi la faţa locului au constatat că cele sesizate se confirmă: echipajul medical a declarat decesul. În cauză, a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, şi s-a dispus efectuarea unei necropsii medico-legale, pentru stabilirea circumstanţe­lor decesului. Cercetă­rile continuă sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi“, au transmis reprezentanţii Poliţiei din Iaşi.

Surse judiciare ne-au precizat că bebeluşul s-ar fi sufocat după ce mama, într-o formă sau alta, ar fi adormit pe el. Însă, până ce rezultatele necropsiei nu vor veni de la Institutul de Medicină Legală, aceasta este doar o ipoteză. Dacă anchetatorii o vor găsi vinovată pe mamă, sau pe ambii părinţi, de ucidere din culpă, aceştia riscă, într-o ipoteză maximală pur teoretică, până la cinci ani de închisoare.

O familie bogată

Angel Agachi este originar din Teleneşti. A absolvit Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova şi este licenţiat în economie. A urmat studii postuniversitare în România şi la Strasbourg. Este unul dintre cei mai tineri deputaţi din Moldova, el devenind deputat la vârsta de 33 de ani. În 2014 a candidat pe lista Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, un partid pro-european, acum fiind însă în Partidul democrat al controversatului oligarh Vlad Plahotniuc. La sfârşitul anului 2011, Angel Agache s-a căsătorit cu fiica lui Constantin Becciev, Elena, pe atunci directorul întreprinderii municipale SA „Apă Canal“. Tinerii însurăţei au fost cununaţi de un milionar în euro. Este vorba despre moldovea­nul Vasile Drăgan, care controlează circa 20 la suta din piaţa vinurilor spumante din Rusia. După căsătorie, Angel Agache a început să indice în declaraţiile de avere şi interese compania „Tehnodava“ SRL, fondată de soţia sa, Aceasta, la rându-i, este unul din fondatorii companiilor „Coloana Mecanizată de Construcţii“, „NJT-M“ SRL şi SRL „Energoconfort“ care au aceeaşi adresă juridică. Printre numeroasele imobile, conform Ziarului de Gardă Angel Agache deţinea la un moment dat şi un Jeep Grand Cherokee, un Mercedes-Benz, un BMW X5 şi o Dacia Logan. Soţii Agache mai au un băieţel.

Tragedia, din punct de vedere medical. Cum se poate evita?

Accidentul fatal în urma căruia bebeluşul de 6 luni al soţilor Agache din Republica Moldova se putea întâmpla oricărui cuplu, mai ales dacă este vorba despre sindromul morţii subite. Un pericol însă, spun specialiştii, îl poate constitui somnul în acelaşi pat cu părinţii sau unul dintre părinţi, respectiv cu mama. De aceea, medicii recomandă ca, cel puţin până la vârsta de 6 luni, bebeluşul să doarmă singur în patul lui, eventual în aceeaşi cameră cu ambii părinţi, sau cel puţin cu mama.

Sindromul morţii subite: fără cauze, fără simptome, fără tratament

Revenind însă la cauza sindomului morţii subite la bebeluşi, aceasta este în continuare necunoscută. Totuşi, medicii susţin că există câţiva factori de risc, neconfirmaţi însă ştiinţific în totalitate. Printre aceştia ar fi greutatea scăzută la naştere, prematuritatea, numărul mare de naşteri pe care l-a avut mama, lipsa unei îngrijiri adecvate a mamei în perioada sarcinii, vârsta foarte fragedă a mamei sau expunerea la fumul de ţigări. Statistic, băieţii ar fi mai afectaţi decât fetele, iar incidenţa sindromului este mai crescută în timpul iernii. Medicii atrag atenţia asupra faptului că sindromul morţii subite la bebeluşi nu are simptome. Mai exact, bebeluşii care mor de această boală par sănătoşi înainte de culcare, sunt găsiţi în aceeaşi poziţie în care au fost culcaţi şi nu pot fi resuscitaţi. Tot statisticile arată că 5% dintre bebeluşi care îţi pierd viaţa din această cauză au un istoric cu risc fatal, deşi relaţia dintre sindromul morţii subite şi acestea nu este cunoscută.

Măsuri de prevenire: bebeluşul să doarmă singur, dar supravegheat

Care sunt însă aceste episoade cu risc fatal? Este vorba despre episoade de apnee, pauză în respiraţie, mai lungi de 20 de secunde, pielea are nunaţe de la vineţiu la palid, corpul devine rigid şi apoi flasc. De asemenea, bebeluşul se poate îneca. Specialiştii mai spun că nu există investigaţii medicale care să determine dacă un bebeluş are risc crescut de sindrom al morţii subite. De asemenea, nu există tratament pentru această boală, iar moartea nu poate fi prezisă sau prevenită. Totuşi, spun medicii, se pot lua precauţii pentru a preîntâmpina apariţia morţii subite. Una dintre acestea este aşezarea bebeluşului în timpul somnului cu faţa în sus, aceasta fiind considerată ca fiind cea mai sigură poziţie de dorimit. Statisticile arată că incidenţa deceselor prin moarte subită a scăzut în ţările unde părinţii au fost încurajaţi să îşi culce copiii cu vârsta de sub un an pe spate. Drept urmare, în afara cazului în care medicul recomandă, copilul nu trebuie să doarmă pe burtă sau pe lateral. În plus, se va evita acoperirea feţei copilului atât în timpul somnului, cât şi în timpul stării de veghe.

Recomandări pentru primul an de viaţă

Tot pediatrii spun că siguranţa patului este foarte importantă la vârste mici. Aşternuturile trebuie să fie foarte bine fixate, la fel şi salteaua de dormit. Pe scurt, până cel puţin la vârsta de 6 luni, trebuie folosit un pătuţ cu toate accesoriile de siguranţă. În patul copilului nu trebuie să existe niciun articol de lenjerie în plus, respective pături, perne, păpuşi pe care le-ar putea trage peste faţă în timpul somnului şi s-ar putea sufoca. Dacă totuşi părinţii aleg să folosească un articol de învelit, atunci acesta trebuie foarte bine ancorat în partea de jos a patului şi nu trebuie să treacă de pieptul copilului. Tot medicii recomandă să se evite supraîncălzirea bebeluşului sau a camerei, temperatura optimă fiind de 20-22 de grade Celsius.

Sufocare cu lapte matern sau alte obiecte

Dar sindormul morţii subite nu este singura cauză care ar fi putut duce la decesul micuţului soţilor Agache. Nesupravegherea sau alimentarea necorespunzătoare a sugarului la sân poate duce uneori la apariţia unor accidente fatale. Este vorba despre sufocarea cu alimente, chiar cu laptele matern sau alte obiecte străine care poate fi recunoscută prin incapacitatea bebeluşului de a plânge, tuşi, sau chiar respira. În acest moment, medicii recomandă efectuarea de către unul dintre părinţi a manevrei Heimlich. Prima etapă presupune poziţionarea sugarului cu faţa în jos, capul fiind plasat la un nivel inferior faţă de trunchiul acestuia. Se execută 5 lovituri ferme interscapulare, prin intermediul cărora se încearcă dezobstrucţia pasajului aerifer. În caz de eşec, se recurge la cea de-a două etapă care presupune aşezarea sugarului cu faţa în sus şi aplicarea a cinci compresiuni toracice, cu ajutorul a două degete.

Reguli de prim ajutor pentru părinţi

În cazul în care bebeluşul nu răspunde la stimuli, dar respiră, se recomandă chemarea ajutorului specializat, iar până la sosirea acestuia se poziţionează sugarul culcat pe spate cu faţa în sus şi se eliberează căile respiratorii prin poziţionarea capului şi gâtului orizontal şi ridicarea uşor a mandibulei. Daca bebeluşul nu răspunde la stimuli şi nu respiră, părinţii trebuie să apeleaze la serviciul de urgenţă, iar până la sosirea echipajului medical pot fi începute manevrele de resuscitare. Iniţial, se acordă 5 insuflaţii, urmărindu-se mişcarea toracelui în timpul executării acestora. Executarea corectă vizează acoperirea nasului şi gurii copilului şi ridicarea uşoară a mandibulei. Dacă nu prezintă un răspuns pozitiv, se încep compresiunile toracice (în număr de 30) şi se continuă cu alte două insuflaţii.

Silvia CRAUS, Ionuţ BENEA